marți, 26 octombrie 2021

Apar tot felul de articole în presă (Arad24.net). INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI dezminte acuzațiile aduse instituției.

 

BĂTĂI, UMILINȚE, TORTURI LA CENTRUL PENTRU MIGRANȚI DE LA HORIA?













Bătăi, umilințe, torturi, restricții și o viață mai rea ca-n pușcărie: acestea par a fi condițiile de trai pentru migranții cazați la Centrul de Cazare a Străinilor luați în Custodie Publică Arad, de la Horia. Sunt migranți, dar înainte de toate, sunt oameni și ar trebui tratați uman până la expulzarea lor din România.
Un tânăr migrant marocan a decis să se adreseze presei pentru a denunța ceea ce el numește „torturi psihice și fizice” pe care le-ar fi suferit cei internați în Centrul pentru migranți din localitatea Horia. Ilyass El Khassoumi are doar 23 de ani, dar pașii l-au dus deja departe de Maroc. „Am plecat din țara mea din motive politice”, ne-a scris Ilyass. La începutul lunii iulie, a intrat în România dinspre Serbia și din Jimbolia și-a luat un bilet de tren pentru Timișoara. La Timișoara a fost depistat de poliție. „Am cerut Poliției dreptul la azil dar nu l-am primit”, spune Ilyass El Khassoumi. În schimb, a ajuns la Horia, alături de alți cetățeni din Maroc, Algeria, Bangladesh și din alte țări. Tânărul s-a plâns de atrocitățile de la Centrul de Cazare a Străinilor luați în Custodie Publică Arad, situat la Horia. Marocanii și algerienii, se plânge el, au avut un statut net dezavantajos față de sirieni și irakieni. Ilyass, returnat de câteva zile înapoi în Serbia, unde a fost bine primit de polițiștii sârbi, spune el, vorbește acum în numele foștilor săi colegi din centrul Horia. Conform spuselor sale, cei internați acolo ar fi intrat mai multe zile în greva foamei pentru a cere condiții mai bune, hrană, haine. Li s-au luat telefoanele și nu au mai putut comunica cu familiile lor. Tânărul spune că unii au fost bătuți cu brutalitate, iar condițiile de trai sunt mai rele decât în pușcărie. Au protestat, au făcut greva foamei, au cerut să li se urgenteze dosarele, deoarece au stat luni bune în acest centru de la Horia, în condiții inumane. Dar nu s-a schimbat nimic, deși conducerea Centrului s-ar fi deplasat în mijlocul lor pentru a detensiona situația.
Pentru tânărul migrant marocan situația s-a schimbat oarecum în bine. Ilyass El Khassoumi a ajuns în Serbia, la Kikinda, fiind returnat de autoritățile române. Visează la o viață nouă alături de o femeie din Ungaria, dar nu poate uita prin ce a trecut în România. Și mai ales, nu înțelege de ce nu a primit statut de azilant.
Drama sa este de fapt drama celor care au crezut că plecând din țările lor, unele afectate de crize sau războaie, altele doar de sărăcie lucie, vor avea parte fără probleme de binefacerile democrației europene. Dar drumul spre paradisul visat nu este deloc ușor și fără durere și chin. În marele val al migranților care bat la porțile Europei, tânărul Ilyass El Khasoumi este doar o voce stingheră, care a ales însă să-și strige disperarea.

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI REACȚIONEAZĂ: DEZMINȚIM ACUZAȚIILE ADUSE INSTITUȚIEI



Inspectoratul General pentru Imigrări a răspuns oficial față de aspecte semnalate în articolul „Bătăi, umilințe, torturi la centrul de migranți de la Horia?”. Apreciem rapiditatea cu care s-a reacționat, cu câteva observații: prima, că noi nu am adus vreo acuză instituției în cauză, fapt reieșit și prin semnul de întrebare pe care l-am pus față de cele reclamate. În al doilea, este vorba despre doar o mică parte dintre problemele pe care un migrant marocan ni le-a semnalat și care nu se referă strict la persoana sa ci și la alte persoane internate în Centrul de la Horia. Dacă acolo s-au produs sau se produc fapte menite să aducă atingere demnității umane a celor internați, este misiunea celor care administrează Centrul să afle și să stopeze eventuale practici pe care le acuză unii dintre cei care se află încă acolo. Pentru că este vorba despre oameni cu probleme, care merită să fie tratați în mod corect, adică exact așa cum anunță în documentul pe care vi-l prezentăm Inspectoratul General pentru Imigrări că se petrec în realitate lucrurile în Centrul din Horia.

„Inspectoratul General pentru Imigrări reacţionează la informațiile publicate pe site-ul Arad24.net, referitoare la condițiile descrise de către un cetățean străin în perioada custodie publice, în Centrul de Cazare a Străinilor luați în Custodie Publică Arad.

Astfel, comportamentul polițiștilor de imigrări, așa cum este prezentat în articolul cu titlul „Bătăi, umilințe, torturi la centrul de migranți de la Horia” (n.r.: lipsește semnul întrebării, prezent în titlul articolului), sub semnătura jurnalistului Sorin Trocar (n.r.: Trocan), nu reprezintă modul în care se desfășoară activitatea în cadrul Centrului de Custodie Publică Arad în relația cu cetățenii străini, fapt pentru care dezmințim acuzațiile aduse instituției.
Mai mult de atât, Inspectoratul General pentru Imigrări manifestă permanent preocupare constantă pentru asigurarea tuturor condițiilor adecvate de trai pentru persoanele aflate în custodia statului român, până la îndepărtarea lor de pe teritoriu național, în conformitate cu normele legale existente.
De asemenea, polițiștii de imigrări dezvoltă un comportament profesionist, etic, bazat pe respect reciproc, corectitudine și dialog în relația cu cetățenii străini.
Facem mențiunea că luarea în custodie publică este măsura de restrângere temporară a libertății de mișcare pe teritoriul României, dispusă împotriva străinilor care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare și sunt cazați în centre specializate până la îndepărtarea sub escortă.
La introducerea în centru, străinii sunt informaţi despre motivul luării lor în custodie publică, precum şi despre drepturile și obligaţiile pe care le au, într-o limbă pe care aceștia o vorbesc sau o înțeleg. Referitor la obiectele personale, acestea sunt depozitate în spații special amenajate, iar comunicarea cu persoanele din afara centrului se realizează prin intermediul telefonului public din incintă sau a telefonului personal, sub supraveghere vizuală directă, cu respectarea caracterului privat al convorbirii.
Cât privește accesul la procedura de azil, fiecare caz este analizat individual, cu luarea în considerare a particularităţilor situaţiei şi a dispoziţiilor legale aplicabile, iar în cadrul interviului solicitantul are posibilitatea de a-și prezenta motivele care l-au determinat să-și părăsească țara de origine. Cetățenii străini ale căror cereri sunt respinse în procedura de azil, ca fiind nefondate, au obligativitatea de a părăsi teritoriul țării noastre voluntar sau sub escortă, dacă nu sunt dispuse alte măsuri.
În referire la cetățeanul străin în cauză, facem precizarea că acesta a intrat ilegal în țara noastră și nu a solicitat o formă de protecție internațională, fiind luat în custodie publică de la momentul depistării. În perioada custodiei nu a fost în situația refuzului de hrană și nici nu a încălcat regulamentul de ordine interioară al centrului.
Inspectoratul General pentru Imigrări consideră că informațiile de natura celor prezentate în articol afectează imaginea instituției și creează un sentiment de neîncredere, atât în rândul cetățenilor străini, cât și a opiniei publice. Totodată, recomandăm tuturor să se informeze din surse oficiale, și vă asigurăm că, de fiecare dată, informațiile de interes public vor fi transmise cu celeritate”, informează Biroul Informații și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu