Kramer din serialul TV de succes "Seinfeld"

Exact așa intră în biroul nostru șeful de serviciu.
Și "fotografiază" totul într-o fracțiune de secundă...

"Alunecă" instant până în dreptul tău, se uită atent în monitor, la ce ai pe masă, dacă lucrezi...

Acesta este "Kramer" al nostru !
("Remark" ... pe dos !)
Zice :

"De câte ori am intrat, de atâtea ori erai pe telefon !"
"Asta a câta pauză este pe ziua de azi... ?"
"După ce termini pauza, apucă-te de treabă !"
"Ne mișcăm și noi mai cu talent... ?"
"Ai terminat lucrările pe care am dispus să le faci ?"
"Cât mai ai, de ce durează așa mult ?"
"Nu pleci până nu termini ce ți-am dat !"

Ce ar fi de făcut ? Sugestii...

"OPERAȚI" CU MÂINILE CURATE, domnilor !

"De ce vreți să plecați din I.G.I. ?

Nu vă place la noi ?? Nu e bine aici ??! Nu sunteți apreciați ??!

Ce s-a întâmplat ?! Probabil încă nu v-ați acomodat prea bine. 

Daaa. Sunteți puțin stresați, vă înțeleg perfect. Așa este la început. Cu timpul, pe măsură ce o să vă dați din ce în ce mai mult interesul în activitatea pe care o desfășurați, veți observa că vor curge și aprecierile.

Mai trebuie să lucrați puțin la capitolul implicare. Fără o implicare serioasă nimeni nu vă poate aprecia din start. Trebuie mai întâi să confirmați. Deci mai multă implicare și puțintică răbdare. 

Ia spuneți-mi, când credeți că o să văd și eu o propunere venită din partea șefului dvs. pentru a vă acorda un spor de excelență ? Credeți că nu o să aprob ? O să aprob ! Dar mai întâi trebuie să meritați...

Aaa, da ?! Aveți deja spor de excelență ? 

Păi, vedeți ? Ce v-am spus eu ? 

Nici nu ați făcut mare lucru și sunteți deja apreciați. Aveți tot ce vă trebuie aici. Nicăieri nu găsiți mai bine în ministerul ăsta. Nu puteți da cu piciorul unui astfel de noroc, nu vă putem lăsa să faceți o alegere atât de greșită, să părăsiți un loc atât de minunat și călduț, unde aveți absolut tot ce vă doriți" (L.F. Medrega, inspectorul general al I.G.I.)

"Livache, nu știu cum faci (dar nici nu mă interesează) îl vreau pe arbitrul ăla senegalez returnat forțat în țara lui de origine. Nu știu cum reușește, dar de câte ori pune ăsta mâna pe minge, sigur o unge cu untură de maimuță sau cu ceva în genul, că devine foarte unsuroasă și nu mai răspunde la comenzi. Nu-mi mai iese niciun efect, se comportă efectiv ca o balegă de vacă, ceea ce nu e deloc normal în mâna unui artist ca mine. Mai lasă și o grămadă de microbi pe ea. E plină de mizerii. Nu pot să mă duc mereu să mă spăl pe mâini după fiecare serviciu..."

"Aveți perfectă dreptate. Și eu care credeam că toate mizeriile alea sunt ale noastre, șefu' ! Cică e ordin de la OMS să ne spălăm mai des pe mâini. Dezinfectăm și mingea, e clar !"

"Nu chiar de tot, puteți lăsa în viață câțiva microbi de-ai noștri, de-ai casei, cu care suntem obișnuiți. Că nu vor declanșa o epidemie. Și chiar dacă ar depista ăștia vreun focar, important este ca la un eventual control să ieșim curați, să nu fim prinși cu mâinile murdare.

Ia uite-l pe Silvian, a tulit-o spre chiuvetă mai ceva ca Usain Bolt la jocurile olimpice, atletism, sprint pe distanta de 100 m !"

"M-am murdărit puțin, șefu' ! Era o urgență"

"Ha ? Puțin ? Mai dă jos din fundamentul acela solid și real... știi la ce mă refer. Este mult prea evident. Să nu dăm impresia că noi facem jocurile, înțelegi ce vreau să zic ?"

"Măi, Livache ! Ăștia de la Resurse au luat-o razna complet, vor să plece cu toții... Rămânem naibii fără galerie. 

Mai ai niște subiecte de senzație ? De o cercetare, două - trei ?!

Să-i fixăm o țâră pe plantație... Parcă a dat molima în ei !

Molima... ? Ia stai ! Mi-a venit o idee...

Instituim carantină. "

Specialiști: Temutul Coronavirus Covid-19 nu atacă copiii sub 9 ani !

Sub teroarea cumplitei amenințări care a isterizat practic întreaga planetă în ultimele zile, de ceva timp, singurul nostru ofițer pe SSM (Sănătate și Securitate în Muncă) încearcă să procure, după modestele sale putințe, un amărât de bidon-bidonel cu dezinfectant.
Am înțeles că demersurile sale datează de aproximativ 3 - 4 săptămâni. Omul susține că și-a luat în serios atribuțiile. A transmis solicitarea persoanei în drept. Cum s-ar zice, a făcut informarea.

Dar... probabil încă se mai analizează la nivelul conducerii IGI oportunitatea acestei achiziții deosebit de "costisitoare". Mai mult ca sigur, după ce acest Coronavirus își va face rău de tot de cap cu noi, adus de vreun străin în ghișeu, luat acasă cu generozitate, transmis și familiilor noastre, după ceva timp nu va mai fi nevoie chiar (!) de un bidonel de dezinfectant.
Poate doar o jumătate de litru, o cănuță eventual...
În funcție de câți vom mai rămâne în viață pe... plantație.
Cu puțină răbdare, am putea face și economii !

Atunci să vezi deficit de personal !

Dar, deocamdată are balta pește...
Suntem destul de înghesuiți și așa prin birouri.
Nu strică puțină selecție naturală.

Așa că, domnule Medrega, puteți să mai întârziați puțin cu achiziționarea "antivirusului". Cine nu are anticorpii la zi, înseamnă că nu și-a instruit în mod corespunzător sistemul imunitar.
Până la urmă tot culpa lui este, nu se poate reține nimic în sarcina angajatorului.

Domnul Medrega și-a tras o șepcuță roșie, foarte haioasă, pe care o poartă șmecherește cu cozorocul invers. Ne privește, făcându-ne cu ochiul ștrengărește, dintr-un fotoliu în care joacă relaxat Mortal Kombat pe o consolă PlayStation5. Afară, în locul BMW-ului de serviciu, șade regulamentar o trotinetă.

LE :
Hai că poate am exagerat cu Mortal Kombat pe PS5 !
Puștii care jucau asta la 9 ani sunt din altă generație.
În plus, PlayStation 5 nici nu a apărut (se estimează apariția prin octombrie 2020).
Dar un "Nu te supăra, frate !" cu zaruri, pe carton, credem că ar merge. Nu-i așa, Leo' ?!
Să nu stai mult, să treci la lecții ! Ți-ai făcut temele pentru mâine ?

LLE :
Nu te mai deranja, știm că e greu, durează prea mult !
Până se fac demersurile la minister pentru niscai dezinfectant, lasă că am rezolvat noi, din banii SNPPC. Poți să bifezi o nouă reușită...

Cine are plăcerea nebună ca TOTUL din jurul său să fie orientat cu fundul în sus ??!

Unii magicieni celebri îți crează impresia că ar călca pe apă.
Domnul Leo' Medrega sfidează însă gravitația și merge țanțoș pe tavan. Și fără a ne da de înțeles că ar fi un mare magician.
Poate doar un recunoscut maestru al combinațiilor.

Pare foarte real ce se întâmplă la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Când rostești "Medrega Leonard" se sparg toate vitrinele, ferestrele, paharele. Dar cioburile nu cad,  urcă și rămân lipite de tavan.
La fel și toate mizeriile, gunoaiele. Se ascund sub preș, dar și acesta rămâne întins impecabil pe tavan.
Iar dânsul se uită la noi de sus, zâmbește, ne face cu ochiul...
Mai ciupește câte un obraz...

Ce o fi gândind oare despre noi ?
"Ia uite-i și pe ăștia micii, nici unul nu-i perfect.
Toți sunt cu fundul în sus".

Dragă Leo' ! Nu vrem să te extragem din lumea ta, orientată pe dos, dar lasă-ne să supraviețuim și noi, viețuitoarele de rând !

Au trecut două săptămâni de la ședința de bilanț cu structurile din subordinea ta.

Ți s-au ridicat atâtea mingi la fileu...
(Adică ți s-au coborât. Scuze, noi ăștia micii suntem pe invers...)

E adevărat, tu sari mereu în jos, dar câte ocazii să ratezi, măi frate ?!
Pe bune ??!
Tu, voleibalist cu nume rezonant, nu prinzi chiar niciuna... Ca s-o rezolvi așa cum trebuie, la înălțime, adică "pe sub" fileu ??!

Ți s-a atras atenția că ni se greșesc salariile.

Nu știm exact ce reprezintă pentru tine acest aspect.
Probabil, leafa ta de inspector general este un mic bonus, lipsit de importanță. Noi avem însă credite și rate de achitat.
Nu ne mulțumim cu remarci stupide de genul : "Ce bine totuși că sunt niște cazuri izolate și că se corectează până la urmă !"
Dacă ai reținut ideea, spune-ne și nouă ce ai întreprins în direcția indicată, în ultimele două săptămâni. Că ne tot amăgești că nu poți dormi noaptea, rezolvând problemele inspectoratului.

Ai fost informat că dispozițiile de personal ajung cu întârziere la financiar

Pune mâna și notează în agendă dacă ai memoria scurtă și nu reții. Așa face un adevărat inspector general care arată că se preocupă.
Că n-o să faci nicio sfârâială, deja știm, dar măcar arată-ne puțin că îți pasă.
Confruntări ale drepturilor salariale cu cele existente în evidențele de personal, de când nu s-au mai făcut ?
Au trecut 4 ani de la ultima verificare de acest gen iar tu susții că doar unui singur angajat i s-a greșit salariul. Serios ?!
Și cum s-a determinat acest lucru ? Prin sondaj ?

Vrei să-ți spunem că poți să faci această verificare și lunar ?
Nu numai pentru un singur angajat, ci pentru toți.
De ce să faci asta ? Ca să arăți că-ți pasă ! Ca să stea oamenii liniștiți că ajung cu toți bănuții acasă la familiile lor.
Ca să aibă această certitudine.

Mai consultă din când în când Juridicul și ține cont de sfaturile bune pe care le primești

Sunt câțiva derbedei sub tine care își permit să încalce legea. Unii sunt chiar infractori de drept comun. Părerea noastră este că ar trebui să încerci să te detașezi, măcar așa de ochii lumii, pentru a păstra curată imaginea inspectoratului. Dacă tot ridici din umeri și zici că nu poți să faci nimic.
Ai în schimb și câțiva incompetenți notorii care au niște interpretări cu totul și cu totul originale ale legilor, dar pe care evident nu și le asumă, în schimb le promovează și încearcă să ți le bage sub nas, în scopuri personale. Vezi ce faci, suntem cu ochii pe tine.

În ședința de bilanț, Serviciul Control s-a prezentat ca fiind foarte competent.

Ne-ar bucura deosebit de mult acest aspect, dacă ar corespunde realității. Dar nici nu ai clipit când din sală ți s-a adus la cunoștință că nici una din constatările controlului nu se confirmă la nivelul de gravitate scontat. Ceea ce înseamnă că nu ești deloc străin de ceea ce se întâmplă. Majoritatea faptelor verificate și încadrate de ofițerii Serviciului Control (salutare competenților !), sunt desființate în cadrul cercetărilor prealabile pe care le dispui pe bandă rulantă.
Când o să te mai oprești ?

În timp ce Controlul face încălzire, joc de glezne, sau bate pasul pe loc, cramponat în niște verificări cu totul și cu totul dubioase, fără nicio finalitate, sute de mii de lei (miliarde în bani vechi) ți se scurg printre degete și tu nici nu-ți dai seama. Îți descoperă alții, din afara unității, pagubele. Ți se pare normal ? Ghinion, nouă nu prea...
Dar știi care-i faza, până la urmă nici nu ne interesează ce prejudiciu material a fost înregistrat. Să verifice cei în drept să o facă.
Era normal să se întâmple așa dacă Controlul vânează cai verzi pe pereți și maimuțe în boscheți...

Pe noi toți însă ne deranjează faptul că îți permiți să deturnezi atenția unor oameni profesioniști (în adevăratul sens al cuvântului) prin mizeriile pe care-i obligi să le cerceteze, desemnându-i ofițeri cu cercetarea prealabilă în niște spețe cu totul aiuristice. De parcă nu ar fi fost suficient câte responsabilități au pe cap, mai trebuie să cerceteze și de ce nu s-a dat o măsură de la pantalonii de uniformă, de ce s-a cumparat o sticlă de apă minerală în timpul serviciului, de ce s-a corectat un act administrativ care era evident greșit și, cu siguranță, de ce scriem toate acestea pe blog. Îți recomandăm să te astâmperi până nu este prea târziu.

Nu te mai "șifona" atât când ești criticat.

Este normal să te superi, dar nu trebuie să arăți că ești chiar atât de afectat. Păstrează-ți cumpătul. Nu reacționa sub imperiul nervilor. Stăpânește-ți furia, fii rațional.
Am observat că-ți tremură bărbia când ești nervos. Nu-ți mai găsești cuvintele. Ele sunt tot acolo... Dar dacă îți tremură bărbia...
Știm că încerci să atenuezi acest tremor, fixându-ți mandibula mai întâi cu o mână, apoi intervenind și cu cealaltă, probabil începi să-ți muști și unghiile cu această ocazie, dar când începe să vibreze tot biroul, nu-i a bună !

La câte mingi în cap ai luat la viața ta, la propriu și la figurat, nici nu e de mirare ! Dar... Nu ești un caz disperat, având în vedere că numai la nervi ți se întâmplă. Aceasta vis-a-vis de comportamentul observabil. Fără exagerare, las-o mai ușor cu nervii, aceasta a fost și recomandarea psihologului unității când fostul inspectorul general al IGI a dispus să fii evaluat psihologic că urmare a existenței unui risc de comportament dezadaptativ.

De ce nu ai scos la concurs postul de pe care ai plecat când ai fost numit inspector general ?

Că s-a dus și mama termenului în care trebuia organizat concurs (după împuterniciri succesive, mai mult de 12 luni, în funcția respectivă).
Nu cumva ți-e teamă că s-ar putea să nu-ți mai găsești "căsuța" în eventualitatea că vei fi smuls de la butoane ?
Întrebăm și noi.
Postul acesta a reprezentat mereu o oază de liniște pentru tine.
Ori de câte ori te-ai cocoțat prea sus, acolo ai aterizat în siguranță.

De ce nu ai consultat tot personalul IGI interesat în atribuirea locuințelor de intervenție ??!

Nu mai așteptăm să ne răspunzi că știm că nu ești pregătit.
Dar nu te precipita, ai tot timpul să te gândești la un răspuns plauzibil. Noi, să fim sinceri, nu l-am găsit.

De ce nu reacționezi eficient în cazul dezastrului managerial de la Resurse Umane ? 

Nu mai poți susține că nu ai cunoscut în detaliu situația serviciului Resurse Umane. De doi ani de zile se scriu rapoarte, se întocmesc petiții, se publică pe intranet și se trimit pe e-mail intern diverse materiale și mesaje care atestă starea de spirit din cadrul serviciului. De asemenea au fost solicitate primiri în audiență în care ai luat contact cu solicitările lucrătorilor. Majoritatea acestora și-au exprimat intenția de mutare din cadrul structurii, din două motive : managementul defectuos aplicat la nivelul serviciului, lipsa de înțelegere și slaba implicare a inspectorului general în rezolvarea problemelor care îi privesc în mod direct. Adică a ta, Leonardo.

Situația nu este nici pe departe rezolvată. Mediul în care se desfășoară activitățile specifice de Resurse Umane este unul toxic profesional. Lucrătorii acuză lipsa unui suport real în desfașurarea activităților, care ar fi trebui să vină de la șeful Serviciului, însă acesta a dovedit de mai multe ori că este mai superficial și slab pregătit decât cei pe care ar trebui să-i coordoneze, furnizând celor din subordine soluții arbitrare, nelegale și insuficient fundamentate, indicând practici neunitare și elemente care au generat adevărate derapaje profesionale. Totodată, în soluționarea greșită a lucrărilor, de foarte puține ori șeful serviciului și-a asumat în totalitate vina, încercând să mute responsabilitatea pe umerii celor care le-au întocmit. Liniile de muncă din sfera de activitate a serviciului, deși sunt bine delimitate, nu sunt asigurate de lucrători specializați, iar aceștia nu au practic cum să aprofundeze problematica specifică deoarece sunt angrenați, la comun, în toate activitățile de la nivelul serviciului. În plus, nu puține au fost situațiile când comportamentul șefului serviciului a lăsat de dorit, tratându-și atât subordonații cât și colaboratorii cu expresii lipsite de respect și cuvinte jignitoare.

Stresul acumulat de lucrători pe fondul volumului mare de muncă, lipsa suportului real din partea șefului serviciului, care nu a asigurat suport teoretic și practic în rezolvarea lucrărilor, nu a dat dovadă de tact și inteligență emoțională, nu a fost receptiv la inițiativele de creștere a eficienței în muncă și a avut un stil de conducere autocratic, au deteriorat iremediabil relațiile de muncă. Inacțiunea, lipsa de înțelegere și de soluții a inspectorului general, menținerea forțată a lucrătorilor în același dispozitiv, obligați să-și desfășoare activitatea în același mediu ostil și toxic profesional, fără a se lua practic nicio măsură de remediere, a agravat și mai mult situația, care oricum era destul de inflamată. Controlul excesiv și cercetările prealabile au contribuit la accelerarea stării de declin profesional, scăderea performanței lucrătorilor și demotivarea acestora.

Diagnoza organizațională pe care ai dispus-o a fost praf în ochii angajaților, pe care ai încercat să-i prostești pe față că ești preocupat să rezolvi problemele care dăinuie de o foarte lungă perioadă de timp. La fel și controlul tematic pe care l-ai dispus pe linie de management la Resurse Umane, care deja se conturează că nu va avea niciun rezultat, fiind doar o jalnică frecție la un picior de lemn.
Rezultatele notabile care s-au înregistrat pe unele linii de muncă, cum ar fi, de exemplu, încadrarea de personal, au fost mai degrabă datorate activității susținute a lucrătorilor implicați și dăruirii lor exemplare, decât șefului de serviciu.

"Meritul" acestuia este că nu s-a implicat într-o foarte mare măsură astfel încât a reușit să nu diminueze semnificativ performanțele subordonaților. Iar acest lucru se poate observa și în cazul celorlalte linii de muncă.
Din păcate, șeful serviciului Resurse Umane este perceput ca o frână în calea atingerii obiectivelor, generator de stres, frustrări, tensiuni, conflicte, nemulțumiri și neîmpliniri profesionale. Iar rolul unui manager adevărat este să prevină acest lucru prin măsuri adecvate, nu să dea o mână de ajutor celui care a produs acest dezastru.

Nu uita că avem probe că ofițeri ai Serviciului Control dețin și un alt tip de "competențe" decât cele cu care se laudă.

Ai acolo doi ofițeri care au fost sancționați penal pentru înșelăciune, fals, uz de fals, infracțiuni în formă continuată. Cunoaștem cât sunt de competenți amândoi și ce acuitate infracțională extrem de fină au, dar încă nu ne-am dat seama de care parte a liniei de demarcație dintre lege și fărădelege se situează.

Cert este că numai folosind oameni ca ei îți poți rezolva treburile murdare, fiindcă lucrătorii  integri, verticali, suntem convinși că ți-ar da cu flit (!) instantaneu, la modul cel mai direct, cât ești tu de inspector general.

Cum s-au finalizat verificările în cazul falsurilor depistate în evaluarea personalului CCSLCP ARAD ?

Un grup de polițiști de la CCSLCP ARAD, nemulțumiți fiind de calificativele primite, ar fi înțeles că este loc de o ghidușie și au făcut pierdute evaluările de serviciu pe anul 2018.
Ar fi putut să le conteste imediat ce le-ar fi luat la cunoștință, dar au procedat exact ca puștii aceea care au intrat noaptea în cancelaria școlii și au ars cataloagele fiindcă luaseră note prea mici.
După aceea s-au gândit : "Dar pe noi cine ne evaluează ?" Și au căutat diverse soluții, profitând de faptul că nimeni nu le-a spus exact cum să intre în legalitate.
Cine este decidentul suprem în această instituție ? Exact ! Ai dat un răspuns ambiguu și oamenilor de acolo le-a cam fost jenă să te mai deranjeze. Și au început să-și "fabrice" singuri calificative.
Evident, de ce să rămână tot cu acelea pe care le-au aruncat ?! Și-au fabricat altele noi, mai dichisite...
Poți să-i condamni ? Dacă le-ai dat voie...
Numai că evidențele cu notările de la evaluare au rămas intacte și nu băteau deloc cu noile calificative.
După ce escrocheria a fost descoperită, ce să facem, ce să facem, ca să iasă bine și să nu iasă rău ?
Păi, trebuie să anulăm cumva evaluarea inițială, că nu se mai găseau nici fișele de evaluare... Pe ce motiv, pe ce motiv ?
A, da ! Nu s-a făcut interviu de evaluare.
Pe cine să tragi la răspundere ? Cum pe cine, găsim noi un fraier.
N-ai putut să te abții și l-ai atenționat exact pe ofițerul care a întocmit evaluările de serviciu. Tocmai pe el l-ai găsit. Pentru ce motiv ?
Că nu el a produs falsurile, nu el a rătăcit evaluările !
Nu el a întocmit adeverintele cu calificativele false !
Motivul a fost că nu a pregătit interviurile de evaluare. Foarte tare !
ATENȚIE : Asta nu explică de ce nu se mai găsesc evaluările de serviciu inițiale.
Și nici de ce, în locul lor, au apărut niște FALSURI.
Apoi, în baza acestor falsuri, ai semnat ADEVERINȚE cu calificative "fabricate". Te simți confortabil ?
Sigur, n-ai nicio problemă ! Cum altfel ?
Până când să tolerăm aceste abuzuri și nedreptăți ??!
CE S-A ÎNTÂMPLAT cu fișele de evaluare originale, întocmite de ofițerul care a avut în competență această activitate ? Nu ai dispus niște verificări ?
Controlăm numai ce vrem noi ?

Cunoști care sunt prevederile legale sau te-ai luat iar după "profețiile" competenților de la Control ?
Ce vină a avut personalul cinstit și corect din CCSLCP ARAD ?
Au rămas fără calificative aproape un an.
Ce situații din burtă s-au raportat la minister ?
Potrivit normelor legale în vigoare, activitatea de evaluare pentru anul precedent se încheie la 15 februarie anul curent.
Situația cu calificativele pe 2018, trucată la nivelul serviciului Resurse Umane, sub aprobarea ta, a ajuns la DGMRU.
Iar dacă este așa cum spui și trebuia "amendată" lipsa de preocupare pentru întocmirea interviurilor de evaluare, atunci de ce nu aplici această măsură într-un mod unitar ?  De ce aprobi calificative generale când nu ai verificat în prealabil existența interviurilor de evaluare ? Și, dacă nu sunt acolo, de ce la unii dai atenționare și la alții nu ? Că sunt destule interviuri de evaluare lipsă și observăm că nu prea te deranjează. Dar îți place să lovești în oameni corecți pentru efectiv niște nimicuri.
În schimb, la falsuri grosolane, EȘTI MIOP !!
Apropo, unde s-a stabilit că sunt fișele de evaluare de la CCSLCP Arad ? Le mai caută cineva ?
Tot nu s-au găsit ?

De ce îți bați joc de oamenii din subordinea ta ?

Ai un comportament discreționar și ai pierdut de mult simțul măsurii. Figurezi într-o realitate paralelă, învăluită într-o ceață densă, din care vezi absolut totul distorsionat. Această lipsă de vizibilitate (dar și de viziune) se datorează autosuficienței, indolenței, orgoliului exacerbat, batjocurii și ranchiunii pe care le manifești în relațiile de muncă față de subordonații tăi. Te porți cu ei de parcă i-ai fi câștigat la păcănele, iar inspectoratul acesta, ale cărui frâie ți-au căzut așa, din senin, nu reprezintă pentru tine decât o imensă sală de jocuri mecanice.
Este cazul să te trezești. Nu ești la cazino aici.
Dai sancțiuni aberante, dispui cercetări prealabile halucinante, evaluezi personalul după bunul tău plac... și putem continua la infinit. Ești NELIMITAT !
Contestațiile împotriva sancțiunilor date în mod iresponsabil de tine SE ADMIT, cercetările prealabile dispuse abuziv NU SE CONFIRMĂ, calificativele la evaluările de serviciu DATE IN BATAIE DE JOC SUNT ANULATE, prejudicii de MILIARDE DE LEI vechi descoperite de audit, în timp ce Controlul tău își consumă energia în verificările unor fapte mărunte, fără nicio finalitate, salarii greșite, confruntări de date inexistente de un cincinal, exod în masă de la Resurse Umane, infractori de drept comun tolerați bine-mersi la Serviciul Control. Cam între acești parametri se înscrie performanța ta ca MANAGER AL ACESTEI INSTITUȚII.
Ești un foarte mare consumator de energie și resurse, un adevărat campion la risipă. Risipești și nesocotești absolut orice. De la energii creative la bun simț. Evident, bunul nostru simț, nu al tău !
Energiile noastre creative, nu ale tale !
Iar noi suntem pe punctul să ne sară "siguranțele".
Cunoști un "electrician" bun, să te scape de scurtcircuit ?

Recomandări pentru noul sediul central al IGI :

Țineți aproape, fiți uniți !
Doar așa putem izbândi împotriva răului care ne apasă !

Neuralyzer

Aici sunt banii dumneavoastră !

Cum ? Unde ? Ce bani, dom'le ? Am avut noi, vreodată, bani ?
Nu ! Evident !  Și de ce ne întrebați tocmai pe noi ?   Întrebați pe toată lumea ! A avut cineva, cândva, atâția bani ? Cinci miliarde e o sumă frumușică, dar noi suntem săraci. Și evident, cinstiți. 
Nu a avut nimeni, niciodată, acești bani. Trebuie să fie o greșeală !

Men in black reports :

"Domnilor, aveți aici două fișe de constatare a problemelor identificate !
Pe una aveți  vreo 175000, pe cealaltă 325000. Lipsă 5 melearde...
Dacă ați avut vreodată impresia că aveți prea mulți bani și vi se scurg printre degete, ei bine, DA (!) - am constatat că aveți dreptate !
Nu-i mai aveți, fiindcă s-au evaporat !
Dar, ca să nu vă faceți probleme inutile, fiindcă omul sărac este întotdeauna și fericit, vă rugăm să vă uitați lung la acest dispozitiv și să zâmbiți..."

Medrega : "I-ați văzut pe cei doi ? "
Livian : "V-au deranjat șefu', trimit repede două gorile peste ei ?"
Medrega : "Lasă-i în pace, nu i-ai văzut cum arătau ? Nici teniși în picioare nu aveau, săracii ! De unde or fi apărut ?
Ne-au dat și două bilete ... la teatru ?!
Mda ! Hai, lăsați prostiile, avem un meci de câștigat !"

Cine face dezordine în arhiva SRU ?

Dar...
A fost vreodată ordine ?

Nervozitate extremă a domnului Mirel și cuvinte numai de "laudă" la adresa celor care își bat joc de munca lor. Și se f...(de mai multe ori) pe toată grija manifestată de șeful serviciului Resurse Umane.
Azi, în ședință... Cine ar fi crezut ?

Ideea este că dacă treci pe lângă o groapă de gunoi, starea de normalitate este dezordinea, nu ordinea !
Acolo unde sunt 2-3 dosare nelalocul lor, apar încă 5-6 în următoarele 3-4 zile. Și dispoziții de personal puse alandala. Și unele care lipsesc, iar altele chiar necesită restaurare, de ferfenițite ce sunt...
Unde grămada e deja formată, mai apare și vecina ei, grămăjoara.
Fiecare grămadă cere vârf, dezordinea crează și mai multă dezordine.

Ne bucurăm, cel puțin, că în ceasul al 12-lea se recunoaște, în mod oficial, că în arhiva SRU este dezordine. Poate se vor lua măsuri. Sau poate nu.

"Este inadmisibil, o imensă bătaie de joc a unora față de toți ceilalți.
Voi așa faceți și acasă ? Vă lăsați gunoaiele peste tot ?"

Ne-am lăsat admonestați de șefu'. Se purta de parcă inventase apa caldă iar noi eram niște sălbatici nespălați de luni de zile. Nu avea niciun rost să-l contrăm acum, după ce au încercat și alții să-l aducă pe calea cea bună. Și n-au reușit.

Când va veni următorul control tematic, dumnealui este de pe acum asigurat. Va scoate, cu siguranță, procesul verbal de ședință și va susține sus și tare că a dispus (!) de nu se știe când (!) să se facă ordine în arhivă. De nenumărate ori...
Dar ce ghinion pe capul dumnealui : are niște subordonați foarte dezordonați !  Ce convenabil...

Cât despre gunoaiele de acasă, se pare că tot dumnealui este campion...

https://www.protectiamediului.org/gunoaie-aruncate-pe-spatiu-public/

Alo, domnii Livian, Silvian, Gregorian... ? Vă implicați puțin ?
Numai dacă vă dă voie stăpânul resorturilor... am înțeles !
Nu de alta, dar să reușim să vă găsim măcar coperțile dosarelor personale și ce o mai fi rămas prin ele...
Glumim, evident ! Sau poate că nu.

Sperăm că ați înțeles unde să descindeți ca să numărați gunoaiele...
Nu la blocul unde este șefu' președinte de scară sau de asociație...
Veniți ?! Vă așteptăm, la grătar, băieți...

Un meci de VOLEI cât imaginea unui inspectorat. MEDREGA : antrenor, căpitan, libero sau rezervă ??!

Nu este un secret pentru nimeni că domnul Medrega a fost un sportiv de performanță.
Și încă unul foarte apreciat, dovadă sunt câteva articole apărute în presa sportivă a vremii care atestă abilitățile sale de necontestat, fiind dat ca un exemplu elocvent și pentru sportivii mai tineri.
Ceea ce probabil se cunoaște mai puțin este că  domnul Medrega nu a fost numai un voleibalist de excepție, căpitanul unei echipe cu un palmares notabil, ci a avut și o scurtă carieră de antrenor.
În această nouă postură însă, ori nu s-a scris prea mult despre dânsul, ori nici rezultatele nu prea l-au recomandat, cert este că nu avem multe indicii despre activitatea sa de antrenor. Cu excepția câtorva victorii modeste obținute pe la competițiile interne și internaționale, cel mai bun rezultat fiind clasarea pe locul 3 din 7 la balcaniada de volei a veteranilor de la Belgrad (1998). Totuși, bravo ! Este și aceasta o realizare. De unde avem aceste informații ? Sunt informații publice, relatate de presă.

Voleiul este un sport spectaculos.
Dar are și un set de reguli foarte clare.
Ca jucător, nu ai încotro, ești obligat să le respecți foarte strict, să-ți intre în sânge cum s-ar spune.
Ca antrenor însă, mai ai nevoie de un dram de inteligență, acea minte sclipitoare utilă în încropirea unor strategii cu care să-ți conduci echipa spre victorie. Fiindcă fără o strategie bună, orice succes este imprevizibil.
Uneori nu sunt suficiente doar forma fizică și abilitățile individuale, de excepție, ale jucătorilor.
Voleiul este, prin definiție, un sport de echipă, iar antrenorul, căpitanul, toți jucătorii (inclusiv cei de pe banca de rezerve) trebuie să colaboreze în aplicarea unei strategii de joc.

Domnul Medrega antrenează acum o altă echipă.
Dorința exacerbată de competiție nu i s-a atenuat.
Pe de altă parte, încă nu se simte împlinit.
Mai trebuie să demonstreze ceva.
Trebuie să iasă, cumva, mereu câștigător.

Are însă meciurile sale mărunte, devenite din ce în ce mai plictisitoare. Nu are un adversar redutabil, care să-l solicite puternic. Nu are în față o provocare adevărată.

Înregistrează eșec după eșec, în plan personal, dar nu contează, se agață puternic de reușitele celorlalți din jur.
"Suntem o echipă, nu ?"

Când nu ai un adversar de valoarea ta, ce poți să faci ?
Ca să nu-ți pierzi antrenamentul, mai joci de unul singur, la perete...

Te lupți cu adversari închipuiți.
Mai sancționezi un agent pentru o sticlă de apă minerală, mai dispui cercetarea măsurilor de la pantalonii de uniformă, mai returnezi câte un dosar de cercetare prealabilă fiindcă nu a ieșit cum ți-ai dorit...

Ne-a luat ceva timp ca să ne documentăm asupra regulamentului, acțiunilor și tehnicilor aplicate în cadrul jocului de volei, în general.
Totodată, am tras puțin cu ochiul și la stilul de conducere aplicat Inspectoratului General pentru Imigrări, în particular.
Pe baza acestor constatări, suntem convinși că am identificat filozofia jocului de volei (în apărare, dar și în atac) practicat de domnul Medrega de când a devenit inspector general. Rămâne de stabilit doar în ce poziție înțelege să joace : antrenor, căpitan, libero, de pe banca de rezerve sau din suprafața de pedeapsă.

Dar, pentru început, să vă prezentăm principalele acțiuni și tehnici utilizate în volei :

Serviciul

Este un element tehnic deosebit de important pentru că reprezintă punerea mingii în joc de către un jucător, cu scopul de a câștiga un punct sau de a pune în dificultate echipa adversă astfel încât să nu se poată organiza ușor în atac.

Ridicarea

Reprezintă acțiunea de joc prin care se urmărește transmiterea mingii către un atacant cu scopul de a finaliza combinațiile de atac ale echipei proprii.

Lovitura de atac

Constă în trimiterea mingii în terenul advers prin lovirea acesteia cu o mână, peste fileu, astfel încât adversarul să nu o mai poată prelua.

Preluarea din serviciu / atac

Este o acțiune individuală de apărare prin care un jucător încearcă să respingă mingea trimisă de adversar cu scopul de a face punct, astfel încât să se realizeze construcția atacului propriu, iar finalizarea să fie punctul.

Blocajul individual și colectiv

Este acțiunea de interceptare a mingii care vine de la adversar, de către un jucător sau mai mulți din linia I de apărare a echipei.
Când blocajul funcționează, nimic altceva nu mai contează.

Plonjonul

Este o acțiune de joc specifică fazelor de apărare și are ca scop menținerea mingii în joc, printr-o cădere pe spate, lateral sau înainte.

PREZENTAREA ECHIPELOR, TRAGEREA LA SORȚI A TERENULUI DE JOC

"Halucinanții" :
În prima linie - Medrega, Livian, Silvian
În linia a doua - Doctorian, Gregorian, Mirelian
Rezerve : Ciorchinian

Cealaltă parte a terenului este învăluită într-o umbră suspectă.
De acolo se servesc petiții, rapoarte, se fac sesizări la Corpul de Control al MAI. Acolo sălășluiește dușmanul, adversarul închipuit al "halucinanților", care trebuie combătut cum se cuvine.

Calități de excepție ale "halucinanților" :
- unul mai competent ca altul
- ferocitate, nervozitate, dorință de revanșă
- emanațiile lor (scrise) provoacă halucinații

Fluierul arbitrului. Începutul meciului.

La serviciu este dușmanul, care servește scurt, imperturbabil.
Două petiții și un raport de mutare.
Medrega: "Gregorian se ocupă de petiții, Mirelian preia raportul  !"
"Eu zic să-l aprobăm, șefu', nu presimt nimic bun..." zise Mirelian și-l pasează la Medrega.
Medrega îl preia cu o mână, face un scurt dribling (la derută) și-l trimite înapoi, peste fileu, după ce a apucat să mâzgălească "NU !"
Apoi, iritat de tupeul adversarului : "Livian, scrie-i nemernicului că-i dăm răspunsul la petiții după controlul tematic de la SRU !
Adică la anul..."
Mirelian : "Cum, șefu', iar mă controlați ?"
"Taci, mă ! N-ai reținut ? Tocmai îți făcusem cu ochiul."

"Halucinanții" la serviciu.
"Livian, Gregorian, serviți-mi o notă-raport. Cu efect ! Băgați-l în cercetare, că aprob eu !"
"Imediat, șefu' ! Îi mai punem și două fapte de la noi, să atârne mai greu ?"
Cercetarea este servită în blocaj și i se întoarce direct în plex lui Livian. Punct pentru adversar.
Livian se rostogolește teatral pe jos, arătând că nu mai are aer.
Medrega : "Controlor down ! Repeat : controlor down ! Ceasefire ! "
Arbitrul oprește meciul.
"Herr Doktor, vezi ce are !"
Doctorian : "Șefu', să vedeți... Eu am doctorat în management..."

"Ce-ai făcut, Livache ? Tocmai tu ?"
"Asta m-a durut tare rău, șefu'. M-a lovit direct în probitate. Cică am câteva infracțiuni la activ"
"Și nu le ai ?! Hai mă, Livache ! Și de asta nu mai poți tu..."
"Mă doare rău șefu', m-a luat pe nepregătite cu deontologia asta !"
"Livache, ridică-ți fizicul și psihicul de jos. Treci la vestiare, vorbim după pauză ! Ciorchinian, intră în joc, în locul lui Livache ! (Nu o să lovească trăsnetul de două ori în același loc). Silvian, vezi de unde știe derbedeul asta ce trebuia să știm numai noi.
Bagă un fitil, poate sare în aer ceva și mai câștigăm un punct !"

Medrega, către arbitru : "Ce te uiți la mine, dă drumul la meci ! Ai toate formele legale ? Că am impresia că ești din Bangladesh !
Vezi cum arbitrezi, să nu avem probleme !"

Din întuneric șuieră, pe neașteptate, încă trei petiții torpilate.
Medrega : "conexați-le, proiect de răspuns ! Silvian, spune-o pe aia cu fundamentul solid și real... mi-a plăcut mult de tot !
Livache, ți-ai revenit ? The revenant îți voi spune de acum înainte. Nu te-am trimis pe banca de rezerve ca să arzi gazul de pomană ! Spune-mi că mai ai pregătite două-trei cercetări..."
"Sigur, șefu' ! Câte trebuie..."
"Dă-le încoace ! Serviți-le pe rând, atenție să nu iasă din termen.

Herr Doktor, Mirelian ! Cine urmează la serviciu ?"
Mirelian : "Eu, șefu' ! Tocmai l-am trimis o tură la psiholog, ar trebui să se mai liniștească un pic... Aaaah, dar...ce-i cu astea ?! Off, sunt evaluările trucate de la Arad. Gunoaiele alea...
Ne-a cam făcut, șefu' !"
Medrega :"Te plângi exact ca un agent obosit de la țară ! Nu așa le spui alor tăi ? Ridică-te și dă-ți jos scheletul ăla de pe față. Nu-ți stă bine deloc cu el în brațe. Servește ! Meciul se joacă..."

În pauză, intră în forță tonomatul Silvian

Depinde ce fise bagi în el. Și pe ce butoane apeși.
Îți poate pune o seară întreagă numai manele.
Sau poate numai muzică rap. Aduce un pic a Cheloo, dar are stăpân. Face poante bune, dar nu sunt ale lui.
Medrega îl folosește la "zi-o pe aia, bag-o așa, dă-o cu efect, sucește-o invers, etc".
Un om vrednic, de-al casei, care mușcă din dușman.

Totuși, omul își verifică periodic condiția umană, constatând că ar fi putut reuși mai mult în viață decât să facă pe tonomatul pentru unul și pentru altul.
Dacă pleacă Medrega (că n-o fi veșnic) și vine altul, ce o mai face ? Trece pe muzică populară ?
Ar mai fi unul, de același calibru. I se zice MTV.
"The revenant."

În timp ce sportivii sunt la vestiare, Silvian face repetiții cu galeria. Incită masele.
Scrie sloganuri pe fulare. Agită bannere.
Trage cu ochiul la suporteri, să nu iasă din rând.
Și-a descoperit o nouă vocație.
Este lider de grup, formator de opinie, acum.
Doar în pauză, printre reclame. Când începe meciul și reapare Medrega, redevine tonomat.

To be continued

Domnule Medrega, controlorii dvs. cei competenți se plâng că le dați preponderent spre soluționare PETIȚII FĂRĂ OBIECT. Este posibil așa ceva ?!

PETÍȚIE, petiții, s. f. Expunere scrisă adresată de o persoană sau de un grup de persoane unei instituții, unei organizații, unei autorități, în care se formulează o cerere, o revendicare, un punct de vedere etc.

Este clar că nu orice adunătură de cuvinte este o petiție. De aceea, pentru a evita orice confuzie, am dat definiția din DEX.

Inspectorul general primește zilnic tot felul de hârtii.
Suntem convinși că nu există în tot inspectoratul un om mai experimentat decât dânsul în ceea ce privește rezoluționarea acestei impresionante diversități de lucrări.

Vom presupune, prin urmare, că domnul Medrega este foarte atent la detalii și, după parcurgerea cu atenție a textului, încadrează în mod corect o lucrare la categoria PETIȚII, ceea ce dovedește că a identificat perfect existența unei solicitări, revendicări, sesizări, punct de vedere, propuneri, etc. care reprezintă OBIECTUL respectivei expuneri scrise.

Dacă ar da peste o poezie frumoasă sau o nuvelă interesantă, cu siguranță că ar repartiza aceste lucrări la BIRP, probabil și datorită apropierii acestei structuri de zona de informare, cultură și artă în general.

Dacă din textul înscris pe hârtia respectivă ar exista indicii clare ale unor derapaje de la o logică elementară, cuvinte și idei utilizate fără noimă, atunci ar fi firesc să rezoluționeze această lucrare Compartimentului Asistență Psihologică.

Dar când lucrarea este încadrată la PETIȚII și repartizată Serviciului Control, mai încape îndoiala dacă are sau nu obiect sau dacă a ajuns unde trebuie ? Cine ar trebui să se ocupe de ea ? Până la urmă, inspectorul general decide singur cum încadrează lucrarea și cărei structuri o repartizează.

Petiții fără obiect reprezintă o contradicție între termeni, un nonsens. Dacă ai decis că e PETIȚIE, înseamnă că ai găsit și OBIECTUL ei.
Există numai petiții cu obiect. Sau respectivele lucrări, dacă nu conțin solicitări, sesizări, atunci nu sunt petiții.

Cu toate acestea, competenții de la Serviciul Control se plâng (de ceva vreme încoace) că li se repartizează în mod constant, tot felul de fumigene care îi conduc pe diverse piste false. La nivelul structurii, aceste verificări intense care consumă tot mai multă energie și timp prețios, în final nu conduc la niciun rezultat palpabil, deoarece se constată inevitabil că mai toate aceste PETIȚII repartizate spre competenta lor soluționare nu au, de fapt, niciun OBIECT. Cum e posibil ?
Cine golește de conținut și lasă fără obiect petițiile ?

Observația aceasta a fost prezentată (de amicii noștri de la Control) și cu ocazia întocmirii notei de constatare cu principalele concluzii ale controlului tematic (pe linie de management) efectuat la Serviciul Resurse Umane.
Remarcabil este faptul că nu ni se comunică dacă aspectele semnalate în petiții se confirmă sau nu, ci doar că acestea nu au obiect. Și dacă nu au obiect, atunci ce se verifică ??

Nu vi se pare interesant ?

Vă dați seama ce verificări laborioase sunt demarate și ce energii creatoare se dezlănțuie dacă ei, eminenții controlori, nu sunt în stare nici măcar să ghicească OBIECTUL petiției.  Pe care domnul Medrega, fără îndoială, chiar nici nu avea cum să-l rateze.

Doar dacă nu a avut, din întâmplare, o percepție neclară, marcată de incertitudine !

Să presupunem și faptul că, de bună credință, domnul Medrega nu ar fi știut cum să încadreze anumite sesizări (repetăm, ar fi putut să le repartizeze la BIRP) și s-ar fi pronunțat în felul următor  : "Am citit câteva povestioare destul de amuzante, parcă mi s-ar fi părut că ar atrage atenția asupra unor aspecte care n-ar strica să fie verificate, de asta am zis ca ar fi bine să vadă și Controlul, doar așa ca să-și facă o părere".
Și le-a dat, ca petiții... la Control.
Controlul, în situația asta, ar zice : "ofițerii noștri sunt extrem de competenți și iau în serios orice lucrare repartizată spre soluționare de conducerea instituției. Avem disponibilitatea și capacitatea de analiză, suntem profesioniști, depunem eforturi considerabile, dar din păcate constatăm că nu există nimic consistent în aspectele semnalate".
Iar de vină cine este ? Doar petentul, evident, cel care semnalează aspectele respective.
Ceea ce nu se leagă în acest raționament, este că problemele raportate sunt sesizate sistematic, tocmai fiindcă nu sunt rezolvate, de aici gradul de repetabilitate, iar ele sunt semnalate de mai multe surse, independente, pe care nu poți să le treci cu vederea așa ușor.
Nu poți să le bagi la toți pumnul în gură și nu ai cum să-i trimiți pe toți la psihiatru.

Și uite așa, încet-încet, cu pași mărunți dar siguri ne apropiem de sesizarea și declanșarea unor proceduri penale.

Deci, cine golește de conținut petițiile noastre și le lasă fără obiect ?

Părerea noastră este că domnul Medrega le indică, din start, controlorilor (cu care are o relație minunată) : " Asta are, asta n-are, asta e câștigătoare". Referitor la obiectul petițiilor.
Iar atunci, toate eforturile Controlului se canalizează în demonstrarea acelor lucruri cu totul și cu totul absurde, care nu ar avea cum să rezulte din verificări dar sunt scoase elegant din pălărie, fiindcă trebuie să bată cu obiectivul final, cel indicat.
În realitate, zeloșii controlori au o tactică aparte : acolo unde verificările ar conduce la confirmarea aspectelor sesizate, ghinion (!)  - nu avem obiect.
Acolo unde avem obiect, verificările efectuate infirmă sau nu pot confirma aspectele sesizate decât parțial. Iar când avem și obiect și nereguli confirmate, toate probele sunt valorificate îndoielnic, astfel încât concluzia să fie pe cât posibil nefavorabilă petentului, iar celui vinovat să-i aducă circumstanțe atenuante.
Este și asta o formă de artă.
Trebuie să fii foarte dibaci, un adevărat artist, ca să zugrăvești totul în nuanțe de gri, dar imaginea finală să iasă în culori. Sau invers.

În plus, faptul că am primit răspuns în sensul că aspectele semnalate vor fi analizate cu ocazia efectuării controlului tematic,  iar acesta s-a întins pe o perioadă de peste 8 luni de zile (și tot nu am primit un răspuns la toate sesizările) nu poate fi considerat o dovadă de profesionalism din partea Serviciului Control.

Ne întoarcem capul, din nou, către domnul Medrega.
Nu vă deranjează deloc faptul că vi se raportează constant, din partea lucrătorilor, aceleași și aceleași probleme ?
Că din cauza nerezolvării lor, zeci de oameni sunt demoralizați, demotivați, aleg soluții de criză, își întocmesc rapoarte de mutare, vin în audiențe și reclamă tot felul de lucruri care ar fi trebuit de mult să vă pună pe gânduri ?
Mai dați satisfacții și celor care se plâng, altfel toate aceste nemulțumiri se vor amplifica și în final vor refula împotriva dvs. Credem că sunteți conștient și observați ce se întâmplă tot escaladând această stare de frustrare și tensiune nervoasă în rândul angajaților. Se apucă unii (ca noi) să vă mai dedice un blog, ridică perdeaua și vă arată gol, lipsit de umanitate, ca un robot, exact așa cum sunteți.
De ce nu luați act că există anumite probleme care ar trebui rezolvate urgent ?

Profitați de poziția pe care o aveți și gestionați cât se poate de prost o situație de criză la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, în care are de suferit doar personalul care lucrează în cadrul acestei instituții.
Conduceți prin teroare, cu sprijinul necondiționat al Serviciului Control, acoperind tarele morale, conduita neadecvată, chiar și profilul infracțional al unor indivizi certați cu toate normele de etică și deontologie pe care le predică.
Cine controlează Controlul, dacă acesta nu se autocontrolează ? Este pe pilot automat ?

Măi băieți, s-ar putea să existe și pentru voi niște cești de cafea pregătite, undeva pe la minister.
Cum doriți cafeaua ? Mai dulce, mai amară ?

Șeful serviciului Resurse Umane dă cu subsemnatul la Corpul de Control al MAI

Se pare că lucrurile încep încet-încet să intre pe făgașul lor normal.
Nu ne dorim să cunoaștem pentru ce a fost chemat azi domnul Mirel-Cornel să dea declarații la minister, dar este un lucru de bun augur că sesizările noastre își urmează cursul și se fac verificări.

Dânsul s-a exprimat, destins, în public, că a fost așteptat la o cafea.

Nu ne bucurăm că șefu' a dat iar de necaz.
Îl compătimim. Fiindcă, de fiecare dată când i se întâmplă așa ceva, uită repede prin ce a trecut. Și o ia de la capăt, cu același aplomb.
Are, credem, o setare greșită pe undeva, nedescoperită la ultimul control. Psihologic.

Ar fi fost totuși în regulă dacă, în timp, și-ar fi dat seama cum se conduce acest serviciu, astfel încât să reușească să-și apropie oamenii din subordine, nu să-i îndepărteze.

Evident, nimeni nu-i perfect.

Dar ce inteligență emoțională poți avea ca șef, atunci când îți cataloghezi propriul lucrător, cel care îți slujește din greu pe plantație, drept "un agent obosit de la țară" ? Iar pe colaboratorii tăi cei mai apropiați îi numești "jigodii".
Parcă faci tot posibilul să-ți amputezi și ultima brumă de umanitate.

Oamenii sunt oameni, îți trec cu vederea o dată, de două ori.
Brutele sunt brute.

Dar până când ?
Și până la urmă ce ai rezolvat dacă te-ai purtat așa ?
Te-ai simțit bine, în postura de golan, acele câteva secunde ?
Chiar a meritat ?

Când ești pus în fața propriilor fapte, în loc să-ți ceri scuze, cum ar fi firesc, plusezi, ridici miza și negi cu nonșalanță totul. Ba chiar afirmi că te "depășesc" afirmațiile făcute împotriva ta. Câți ani ai Mirele ?

Dar hai, că se supără nea' Medrega că vorbim despre tine pe blogul dumnealui.

De ce nu reacționează dl.ing. Medrega Leonard în dezastrul managerial de la Resurse Umane ?

Abordăm acest subiect ?

Dacă da, atunci avem nevoie de sprijinul vostru !

Vrem să curgă comentariile. Aveți această posibilitate.
Prindeți curaj... Nu se întâmplă nimic.
Puteți trimite comentarii anonime.

Cine sparge primul gheața ??

Vrem să știm, după părerea voastră, de ce inspectorul general ing.Medrega Leonard-Florin nu vrea să se implice absolut deloc în rezolvarea problemelor de la nivelul Serviciului Resurse Umane din Inspectoratul General pentru Imigrări.

Are vreun interes ascuns ?
Nu poate ? Este legat de mâini și de picioare ?
Nu înțelege ce se întâmplă ?
Nu este capabil să ia vreo măsură coerentă ?

Care ar fi răspunsul ?

Să-l ajutăm pe inspectorul general în luarea unei decizii...

Ei, bine ! Noaptea este sfetnic bun.
Vă lăsăm timp suficient să vă gândiți și să ne comunicați și nouă la ce concluzii ați ajuns.

LE :
De după gard, pândesc lupii controlori...
Acționează în haită și ne produc fiori...

Până vă mai gândiți voi ce să scrieți, puteți să exersați anumite gesturi de aprobare/dezaprobare din mișcările capului și ale gâtului. Este un antrenament atât pentru zona cervicală, cât și pentru profilaxia afecțiunile de coloană vertebrală.
Este valabil și pentru cei care, dintr-un motiv sau altul, nu pot scrie un comentariu, de teamă să nu fie reperați. Vă luați măsuri de precauție, vă uitați în stânga și în dreapta, apoi când sunteți în siguranță, puteți comenta în acest stil.
Cât timp vom sta cocoșați, cu capul în pământ, nu ne ajută absolut deloc. De acord ?
Să începem exercițiile prin câteva mișcări simple, de gimnastică de întreținere.
Noi vă punem întrebările, iar voi răspundeți prin mișcări ample ale gâtului și capului. Ok ?
Puteți încerca să faceți asta și în grup, în mod sincron.
Începem...

1. Vă desfășurați activitatea în cadrul Serviciului Resurse Umane ?
2. Vă afectează rezultatele activităților desfășurate în cadrul acestui serviciu ?
3. Colaborați în condiții relativ bune cu șeful serviciului ?
4. Considerați că aptitudinile și performanțele manageriale ale acestuia sunt suficiente pentru a asigura coeziunea colectivului și îndeplinirea sarcinilor ce revin serviciului ?
5. Ați luat la cunoștință că 80-90% din efectivul serviciului a solicitat mutarea din cadrul structurii / instituției ?
6. Considerați exagerată reacția lucrătorilor serviciului Resurse Umane de se opune unor practici neunitare și nelegale impuse de către șeful serviciului și a unui comportament abuziv și neadecvat din partea acestuia ?
7. Ar trebui să intervină domnul Medrega ca să limiteze proporțiile dezastrului ?
8. Considerați că poate dispune mai multe măsuri decât o simplă diagnoză organizațională de care nu ține cont ?

Vom continua cu întrebările, voi exersați în continuare mișcările...

Până una alta, iată ce comentarii am primit pe formularul de contact existent la finalul blogului, lângă contorul de vizualizări :

Raspunsul la intrebare il cunoaste doar persoana in cauza, dar se pot formula ipoteze.
1. Atmosfera  este una care nu il afecteaza personal. Atat timp cat 
Controlul are de treaba, avem un incasator sef de serviciu si treaba merge – vezi nr important de posturi ocupate prin concurs - de ce s-ar ingrijora?
2. Fluxul de personal este important, exista de mai multi ani si este in crestere. Seful de serviciu da vina pe inspectorul general si invers. 
Problema este cunoscuta, dar nu se doreste a fi rezolvata.. vorba aia, are balta peste, pleaca unul, vin trei... partea proasta e ca dupa o saptamana la resurse umane, toti isi fac planuri de viitor in care SRU nu exista,
3. Chiar daca avem un colectiv tanar la resurse umane, cu dorinta de munca si afirmare, atmosfera din prezent ne taie rapid aripile.. toata lumea face de toate si inevitabil prost.. nimeni nu s-a nascut invatat, dar catre cine sa ne indreptam? Singura persoana care cunostea problematica a plecat, iar cine a ramas se zbate intr-un vid fara iesire... Este grav? Se pare ca nu... probabil ca personalul de jos, cocosat si trist, nu este suficient de important nici pentru seful de serviciu, nici pentru inspectorul general.
4. Orgolii personale care afecteaza climatul, reduce rezultatele, distruge oamenii si creaza haos. Cineva trebuie sa castige cu orice pret.. taiem capete, la asta ne pricepem cel mai bine... Pretul il platim noi, iar institutional iesim in pierdere.. dar oare pe cine intereseaza? Cui ii pasa?
5. Nu are solutii, totul merge la Control, ca doar ei stiu totul si 
lucreaza profesionist.. Blocam activitatea? Nu conteaza. Importante sunt concluziile (comandate), rezultatele (negative), vinovatii (nascociti).
Este greu de pastrat optimismul in conditiile de fata, dar totusi, sper ca cineva sa dea dovada de umanitate, sa aiba o revelatie si sa realizeze ca cea mai importanta resursa ramane cea umana.

Diego Florin | paccanel@gmail.com

Important de știut pe viitor : dacă urmăriți să vă apară comentariul pe blog, scrieți direct la rubrica de comentarii. Nu utilizați pentru aceasta formularul de contact.

Culmea tupeului unor controlori I.G.I.

Destul de previzibil, după îndelungi așteptări și promisiuni neonorate, acuzații de tergiversare în bilanț, iată că brigada S.F. a Serviciului Control scoate, în sfârșit, la tipar, nota de constatare privind principalele concluzii rezultate în urma controlului tematic efectuat pe linie de management la Serviciul Resurse Umane.

Studiind cu atenție materialul de 53 pagini constatăm undeva, pe la mijloc, o serie de mențiuni care au fost preluate dintr-un proces verbal al unei ședințe de lucru a Serviciului Resurse Umane, pe la sfârșitul lunii februarie 2019 : "personalul acuză o stare generală de nemulțumire și iritare în raport cu modul în care activitatea acestuia este percepută de conducerea instituției. Aceștia (polițiștii) au exprimat faptul că se simt vulnerabili și vânați pentru greșelile materiale inerente ce apar în contextul desfășurării activităților de serviciu în condiții de stres, de volum de muncă foarte mare și de lipsa de personal... S-au semnalat probleme în respectarea termenelor de soluționare a lucrărilor din cauza întârzierilor provocate de conducerea unității.
În acest sens, se menționează că se dorește o întrevedere cu inspectorul general, solicitare adusă la cunoștință acestuia cu semnalarea că toți polițiștii structurii doresc să depună rapoarte de mutare".

Bravo, eminenților ! Ai relatat și voi ceva adevărat, o singură dată în cariera voastră, chiar dacă numai pe jumătate, dar credeți că stăpânul vostru va fi foarte mulțumit de ce ați făcut ?
Vă spunem noi : va fi deosebit de încântat când își va aminti.

Iar acum, după exact un an, lucrurile nu stau cam la fel ? Cu singura diferență că șeful serviciului nu se mai ceartă cu Medrega la cuțite, ci sunt la cataramă.
Dar și așa, câteodată, mai din glumă, mai de antrenament, se mai împung unul pe altul.

A, că scrieți voi altceva, asta se cunoaște...
Dar dacă nu se mai ceartă cei doi omnipotenți și fiindcă, în prezent, "din analiza solicitărilor în audiență a personalului serviciului Resurse Umane se observă faptul că majoritatea au ca obiect (tot !) mutarea din cadrul structurii" nu rezultă că sunt vinovați amândoi de degradarea mediului organizațional ?

Țineți minte, angajații sancționează întotdeauna managementul aplicat, nu instituția !

Dar voi scrieți în continuare, că scrieți bine !
Mai ales că acum mai vede și lumea cu ce vă ocupați.

La o altă pagină din respectivul document vă băgați puțin în seamă cu un agent care v-a făcut necazuri.
Că nu vă convine că v-a făcut 18 petiții, multe dintre acestea cu caracter de repetabilitate, care ar fi putut fi soluționate de către Serviciul Resurse Umane.
Dar de ce, măi competenților ?!
Păi 18 nu e cam puțin ?
Iar dacă au grad de repetabilitate, înseamnă că, de fapt, sunt mult mai puține... La multe dintre ele ați amânat răspunsul până după efectuarea acestui control tematic, adică după peste 8 luni de zile.
Acum, după ce ați "născut" acest "prunc" mult așteptat, cu care v-a însărcinat comandantul suprem, (nu cumva e prematur, poate mai trebuia bibilit o lună, cel puțin) dorim ca tot VOI să rezolvați și aceste petiții.
Nu așa s-a exprimat excelența sa, inspectorul general ?
Nu VOUĂ v-a repartizat "lucrarea" ? Mai necesită și o anumită perioadă de lăuzie ? Că pruncul nou născut trebuie să crească mare, frumos... să beneficieze de toată îngrijirea și atenția care se cuvin unui nou membru al familiei.
Iaca, suntem generoși, vă mai lăsăm șase săptămâni să vă bucurați, nestingheriți, de creația voastră. Treceți la alăptat !

Ia uite, dom'le, ce mai scrieți (extraordinar, cine ar fi crezut ?) :
"Situația dată a îngreunat activitatea Serviciului Control, sens în care a fost necesară dislocarea unor polițiști în vederea analizării și soluționării acestor sesizări, în condițiile în care la nivelul serviciului a existat un deficit de ofițeri, fără a se lua în calcul concediile de odihnă sau medicale (ați uitat să menționați și concediile de maternitate, uitucilor !), fapt ce a îngreunat în mod deosebit buna desfășurare a activităților și misiunilor planificate. ÎN ACEST CONTEXT, S-A CONSIDERAT CĂ ACȚIUNILE AGENTULUI GENEREAZĂ RISCURI MAJORE ÎN BUNA DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚILOR SERVICIULUI CONTROL."

Serios, măi, subdimensionaților ?! Dar câți ați vrea să fiți ?
Douăzeci ? Treizeci ? Nu e de ajuns că ardeți gazul de pomană, mai vreți să vă și înmulțiți ? Facem Direcție Control Intern, că nu sunteți voi în stare să răspundeți la petiții ?!

"Având în vedere cele prezentate, conducerea instituției a dispus Serviciului Control verificarea modului în care agentul de poliție a îndeplinit atribuțiile de serviciu, ordinele și dispozițiile șefului nemijlocit, în zilele în care acesta a întocmit aceste petiții, dacă a prejudiciat în vreun fel patrimoniul instituției (toner, hârtie, energie) și dacă își justifică salariul lunar pe care îl încasează".

Și mai spuneți că nu cântă împreună, aceeași partitură, șeful de la Resurse, Controlul și Medrega...

Alo, măi afectaților ! Să ne înțelegem...
(Că sunteți la pachet acum...)

Agentul care v-a enervat nu a făcut altceva decat să vă trimită e-mail-uri pe igi@mai.gov.ro și pe e-mail intern (cât l-ați mai lăsat să scrie).
La care nici până în ziua de azi nu ați fost în stare să bâlguiți ceva de calitate. Marea lor majoritate au fost redactate în timpul liber.
V-a creat daună totală, sinistraților ?
Hai să analizăm cât curent s-a consumat, câte taste s-au înfundat la tastatură, cât aer s-a respirat în procesul de creație. Că după cum puneți problema, de aia tot săreau siguranțele vara :
Unii transformau curentul în petiții...
Dar cine v-a pus, bre, să le scoateți la imprimantă ?
Vă dați seama câți copaci ați nenorocit ?
Nu relaționați bine decât prin multe, multe hârtii ?
Dacă vine vorba că nu aveți energie (curent electric) cât să vă ducă de 2-3 răspunsuri (răspuns de la Control = copac, materie uscată, lemnoasă, în doi peri), așterneți pe un șervețel de hârtie reciclată câteva cuvinte caligrafiate de domnul Medrega, că oricum nu-i înțelege nimeni scrisul. Și ați rezolvat problema.
Dacă este vorba de alt tip de energie... intelectuală, spirituală... atunci da ! Ar putea fi o problemă...energetică...

Cât despre energiile noastre, nu vă faceți griji !
Sunt regenerabile...

Cât de răi putem fi...
Fără pic de înțelegere, fără urmă de duioșie...
Am avut Controlul gestant și uite ce comportament avem.
Incalificabil !

Cum evaluezi corect un șef

Un șef bun e uman, competent și modest. Cel toxic e fudul, hipercompetitiv și conduce prin teroare

Iuliana Alexa /republica.ro

Pentru că articolul meu anterior despre șefi (Cum recunoști un șef toxic. „Când decid să-și dea demisia, angajații părăsesc managerii, nu compania”) a generat un interes atât de mare, am dedus că există o problemă reală care „dospește“ în rândurile populației muncitoare și corporatiste din România. Șefii contează. Și încă cum...
În cele de mai jos iată câteva semne care vă pot da o idee dacă șeful este mai degrabă Zmeul Zmeilor sau vreun Greuceanu generos și insuficient apreciat.
Abilitatea de a recunoaște relațiile disfuncționale nu e un dar natural, ea vine de-a lungul vieții, prin psihoeducație. Adesea ne păcălim și atribuim intenții bune cuiva abuziv (sigur cunoașteți astfel de cazuri în diverse cupluri, nu?). Iată de ce e necesară o listă de comportamente alarmante pentru cazul acesta particular, al mediului de lucru.

Lista de „așa nu“

Ray Williams, autor de cărți despre leadership și coach pentru șefii companiilor din topul Forbes, zice că ai un șef toxic atunci când: conduce echipa numai cu bățul (niciodată „cu zăhărelul“). Asta înseamnă că ai parte numai de critici și de probleme puse pe tapet, nu și de feedback pozitiv. Sau lauda este rezervată numai celor puțini și aleși de el. Restul, bețe pe spinare. Alt stres e cel al birocrației greoaie. Multe niveluri de verificare, aprobări și para-aprobări, verificări și para-verificări pe care ți le cere. Este obsedat de micromanagement: stă cu ochii pe tine să vadă tot ce faci, în orice etapă. Are o ambiție bolnavă, vrea să fiți primii, să faceți profit imediat, cu orice cost. Tolerează și chiar încurajează turnătoria, bârfa, micul conflict și bullying-ul. Deseori e inconsecvent, uită ce a dispus și zice că ai uitat tu ce a decis el și nu ai dus la bun sfârșit. Cultivă competiția între oameni, ca să-i câștige amabilitatea. Creează o cultură a competiției de dragul competiției. Nu-l interesează angajatul dincolo de performanța profesională. Consideră că cine muncește pentru el poate fi ușor înlocuit (și o spune), e o simplă unealtă pentru atingerea scopurilor. Fericirea angajaților e un moft. Nu-l interesează echilibrul dintre viața la muncă și viața personală. Conduce prin frică. Pedepsește arbitrar. Deseori minte prin omisiune, comunică puțin, și se așteaptă să îi fie ghicite gândurile. Ca atare, în organizațiile unde taie și spânzură acest tip de șef, se vede cu ochiul liber stresul, absenteismul, sindromul de burnout. Oamenii uită să-și mai ia vacanțe.

Cei duri sunt promovați

Lumea e dură, competiția e legea firii, și vedem peste tot astfel de manageri, pentru că, deloc întâmplător, concentrarea lor maniacală pe performanță duce la rezultate. Dar cu ce cost... Peste tot în lume sunt încurajați workoholicii, agresivii și competitivii. Sunt promovați naricisiștii și cei fără multă empatie pentru cei de mai jos. Empatia te poate face mai „moale“ și nu sunt căutați cei care să pună pe primul plan wellbeing-ul celor din firmă. Performanța e criteriul de departajare în evaluarea unui manager. Cu toate acestea, o inteligență emoțională ceva mai ridicată ar face minuni. Nu spune nimeni că nu trebuie să fii exigent. Dar să fii exigent fără a fi uman e de rău.

O situație generală

La nivel mondial, în ultimii 20 de ani, 30% din executivii primelor 500 de companii din topul Forbes nu au rezistat mai mult de 3 ani în post. Azi, respectivii rezistă pe post 7- 6 ani (la nivel global), față de 9 ani jumătate, în anul 1995-96. 38% dintre noii șefi „ratează“ în primele 18 luni pe noua poziție. Sydney Finkelstein, autor al cărții „Why Smart Executives Fail“, spune că motivele acestor eșecuri sunt ego-ul gonflat, hybris-ul și lipsa inteligenței emoționale.

Nu fi ticălos

Robert Sutton este alt expert în leadership care atrage atenția asupra faptelor gravissime din companii de peste tot. Cartea sa are un titlu sugestiv: „The No Asshole Rule: Building a Civilized Workplace and Surviving One That Isn’t“.El spune că în sport și în afaceri, dacă ai rezultate, vei fi iertat dacă ești ticălos. Dar, de fapt, pe termen lung, ticăloșia afectează profitul, duce la degradarea sănătății psihice a oamenilor, la mai multe concedii medicale și, în general, la performanță redusă. Și mai spune Sutton ceva important: într-un loc de muncă unde șeful e ticălos comportamentul acestuia tinde să fie imitat. Cine are urechi de auzit...

Ce face ca un șef să fie urmat, ascultat și prețuit?

...Sau, de multe ori, chiar admirat? Simplu: competența și inteligența emoțională. Un plus major ar fi absența orgoliilor ieftine. Cei modești sunt iubiți. Baylor University a publicat un studiu conform căruia modestia e trăsătura de personalitate corelată cel mai mult cu performanța unui manager. Cum așa? Păi simplu: dacă admiți că ai greșit, dacă ești în stare să admiri un subaltern pentru capacitățile sale, dacă ești mai degrabă un mentor decât un șef, sigur vei ajunge mai departe decât dacă bați cu pumnul în masă. Asta nu înseamnă să fii submisiv, ci corect. Se adaugă deschiderea către feedback (poate că alții au idei mai bune decât ale tale și poți fi corectat fără să-i penalizezi, deci oamenilor nu le e frică să spună ce gândesc, chiar să conteste o idee de-a ta), dorința de a crește și a cultiva alți lideri, de a colabora fără mofturi, de a nu fi fudul și inaccesibil, de a motiva mai mult prin feedback pozitiv (ignoră greșelile dacă nu sunt catastrofale, corijează-le cu discreție și calm; dar evidențiază mereu soluțiile bune găsite de subalterni, laudă cu generozitate). Un bun șef cultivă colaborarea, nu competiția fără fair play între angajați. Își asumă responsabilitatea când merg prost lucrurile, și nu dă vina pe alții. E consecvent, calm și predictibil. Mai ales în situații de criză. Este uman și îi pasă de cei de mai jos. În mediile organizaționale unde managerul se interesează de starea de sănătate a unei soții sau de copilul nou născut al celui de la Administrativ, retenția personalului e mai mare, stresul angajaților e redus, relațiile cu clienții sunt mai calme și mai productive, chiar și longevitatea e mai mare. Pentru că oriunde e stres, e performanță diminuată. Și oriunde domnește calmul și climatul pozitiv, lucrurile merg bine. Nu e o lozincă de psihologie pozitivă, ci un adevăr mare. Dacă vreți să vă convingeți, urmăriți-l pe Shawn Achor (psiholog și cercetător la Harvard) în conferința TED.

Considerații utile în restabilirea stării de normalitate

Întregul univers, definit prin multitudinea lucrurilor care ne înconjoară, tinde spre starea de echilibru și liniște interioară.

Apropo, ni s-a atras atenția că toți babuinii au fundul roșu, deci dacă am intenționat să-l individualizăm prin ceva pe al nostru, nu am reușit. Ne bucură faptul că sunteți atenți la detalii. Noi eram convinși că are culoarea roz-bombon, dar am verificat și aveți dreptate.
Vom reformula : un babuin rujat, cu nasul roz.
E bine așa ?
Babuinul acesta, generic, pe cale să devină  celebru (hai să-i dăm și un nume, tot generic : Papio) l-am prezentat în postarea precedentă absolut fără nicio intenție de a jigni pe cineva (om, specie sau animal).
Ei bine, chiar și acțiunea acestei primate agresive, cu inteligență dovedită peste medie în lumea ei, a avut un scop precis : acela de a-și regăsi starea de normalitate.
Dacă s-a cocoțat pe acel zgârie-nori, asumându-și o serie de riscuri majore (totuși un gest periculos) pentru un simplu animal, a făcut-o doar din instinctul primar, fiindcă de la acea înălțime și-ar fi putut identifica mai ușor habitatul, arborele și creanga de care se legăna cândva, pierdute (probabil) într-un moment de rătăcire.
A avut ambiții mari cercopitecul Papio, dar se pare că și pentru el, asemeni altor viețuitoare, natura are niște mecanisme care îl recheamă în mediul lui obișnuit.
Deci, ca să concluzionăm : revenirea la normalitate este o caracteristică generală a întregului univers.

Când ai de rezolvat o problemă, dacă are mai multe soluții, cea mai elegantă este întotdeauna și cea mai simplă. Nu cea mai complexă.
Folosește-ți bunul simț și o vei descoperi.

S-a vorbit, la bilanț, despre confruntarea drepturilor salariale cu datele de personal. Starea de normalitate este ca, în orice moment, angajații să beneficieze de garanția că drepturile lor sunt operate și calculate corect, la zi. Anormal ar fi să le spui, după o lungă perioadă de timp, în care nimeni nu a controlat (dar nici nu s-a autocontrolat), că le-au fost omise niște sume la plata salariilor.
Fiindcă această activitate nu s-a mai efectuat de 4 ani, era și firesc să fie descoperite tot felul de anomalii.
Nu înțelegem de ce nu sunt respectate procedurile în vigoare, evident dacă ele există și sunt operaționale.
Apoi ne punem întrebarea de ce această activitate se face prin SONDAJ și nu pentru toți angajații IGI ?
Și de ce o singură dată la 4 ani, când ar putea fi efectuată de mai multe ori pe an. La un trimestru, de exemplu, sau chiar lunar.
Ar fi imposibil ?
Nimic nu este imposibil dacă ai voință sau arăți că ești măcar preocupat.
Ce este atât de greu să generezi o listă cu, să zicem, 1000 persoane care să cuprindă CNP-ul și diversele sporuri, gradații, coeficienți, la nivelul Serviciului Financiar, pentru indicatorii aflați in plată.
Nu există <nu se poate>. Există <nu vreau>, <de ce eu ?>, <nu mă interesează>, <nu mă implic>.
Dacă vrei, poți. Iar dacă nu poți, cere și ți se va arăta cum. Dacă nu știi încă, atunci află că poți invăța.

Este valabil și pentru structura de Resurse Umane.
Ce este atât de greu să generezi o listă cu, să zicem, aceleași 1000 persoane care să cuprindă CNP-ul și diversele sporuri, gradații, coeficienți, etc din aplicația e-MRU ? Nu funcționează aplicația ?
O facem noi să meargă. Nu ne livrează datele de care avem nevoie ? Păi ce, este după ea ? De când aplicațiile astea scot ce date vor ele și nu ce ne trebuie nouă ?

Apoi, după ce au fost generate, cele două liste pot fi în sfârșit confruntate.

Dar nu manual, cu creionul pe hârtie, ci cu ajutorul unui simplu program de verificare a coerenței datelor. Cine nu cunoaște sau crede că este imposibil, să întrebe de curiozitate la Serviciul Comunicații și Informatică.

Vedeți ? De asta avem nevoie de manageri capabili !
Și nu de aburitori-plută (Există o profesie cu acest nume în nomenclator, dar cred că a fost creată special pentru șefii de Resurse Umane care nu au avut niciodată în cariera lor vreo inițiativă sau propunere de eficientizare a activității.)

Noi acum nu știm (și nici nu ne putem pronunța) ce capabilități exista la nivelul Serviciului Financiar. Părerea noastră este că au absolut tot ce le trebuie : dorința de a face.
Au demonstrat că, dacă vor să facă ceea ce nu s-a mai făcut de ani buni de zile, au totuși disponibilitatea.

Spre deosebire de Financiar, la Serviciul Resurse Umane, această disponibilitate nu există. Dar nu din partea angajaților ci din partea șefului serviciului. Dacă propui ceva nou în sprijinul activității ești văzut ca un paria, izolat, marginalizat, criticat, ironizat.

Nu numai la Resurse Umane, ci în  întreaga instituție, tehnica de calcul este utilizată preponderent la tehnoredactarea documentelor. Dacă numai asta se poate cere de la un echipament de ultima generatie, atunci cineva ar trebui să răspundă de ce nu s-au achiziționat mașini de scris și am ales să ne dotăm cu computere. Ne-ar fi costat mult mai puțin, în orice caz. A avea un computer pe birou pare un simplu moft, dacă nu-l utilizezi în scopul pentru care a fost gândit și creat : prelucrarea, procesarea, centralizarea și arhivarea datelor.
Financiarul, Resursele Umane, Secretariatul și nu numai se pretează de minune la utilizarea computerului în scopul principal pentru care a fost creat. Nu mai vorbim de faptul că datele prelucrate de către fiecare dintre aceste structuri ar putea fi interconectate și utilizate la nivelul întregii instituții.

Avansările se fac cu creionul pe hârtie, centralizarea rezultatelor de la evaluările anuale la fel.

De asta durează atât, de asta se greșește atât.
La avansări mai ratăm mereu pe câte cineva, constant, în fiecare an, poate chiar intenționat (s-ar putea interpreta). La evaluări ratăm câte 50 dintr-un foc (nici nu știm ce informații ajung la minister, dacă noi în octombrie aflăm că avem lipsa 50 de evaluări care erau scadente în februarie)

Dacă acesta este modul de lucru pe care vrei să-l promovezi, ca manager, adică să accepți să ți se lucreze în cadrul instituției ca-n epoca de piatră,  utilizând cărbunele pe pereții peșterii, asumă-ți și consecințele nepăsării și autosuficienței tale, totodată încearcă să nu mai păcălești pe nimeni că nu poți dormi noaptea căutând soluțiile cele mai eficiente pentru rezolvarea problemelor.