Nu are nici pe... (deși unii ar susține că l-ar avea...)
Totuși, încă nu pare să aibă nimic nasol. Este bine, sănătos !
Vedeți ce bune sunt acum materialele de protecție ?
Este clar că omul chiar se protejează.
Înainte nu avea cu ce. Dar recent a fost văzut dând din cap, ca la muppets, cu mască pe figură, pe holurile instituției. Ai zice că dorește să impună un nou trend. În totală disonanță cu ce a fost până acum.
După ce, cu numai câteva zile înainte ne uitam la o mască de protecție sau la o pereche de mănuși, ca la niște noțiuni cu totul și cu totul abstracte.
Acum, dimineața la prima oră, ți se bagă sub nas cutia "magică" în care sunt aliniate la dungă toate componentele unei protecții "divine". Ești chiar invitat : "Serviți vă rog ! O mască, o mănușă ?!"
Mai poți să spui ceva ??!
Până și la bidonelul montat pe suport în holul de la intrare curge la discreție dezinfectantul "fermecat".
Problema, aparent fără soluție la IGI, este însă cum se organizează schimburile de lucru.
NU se vrea să se conștientizeze, la nivelul marelui strateg, riscul la care se expun angajații când intră, inevitabil, unii în contact cu alții.
Se pune foarte mare accent pe NOROC și pe cum O DA D-ZEU.
Unii chiar au noroc cu carul, și deși nu au beneficiat până acum câteva zile de nicio formă de protecție, au reușit să nu se îmbolnăvească.
Dar alții, mai puțin norocoși, au început deja să experimenteze temutele simptome, ceea ce nu este bine deloc.
Întrebarea este la mintea cocoșului : Facem totul la noroc, sau concepem și noi un plan mai acătării ?
De ce, dacă Președintele țării, Primul Ministru, Ministrul Afacerilor Interne, Secretari de Stat în MAI, recomandă la UNISON distanțarea socială, noi cei de la IGI suntem mai cu moț și nu ne pasă că se pot întâmpla lucruri grave care ne pot "răzbuna" NOROCUL ?
Mergem pe premisa că : NOUĂ NU NI SE POATE ÎNTÂMPLA !!
Acum practic vedem și noi cum este prețuită resursa umană în Inspectoratul General pentru Imigrări.
În loc să se gândească măsuri eficiente de distanțare în relaționarea dintre indivizi, care poate avea loc pe multiple alte planuri, sunt convocate ședințe bot în bot, se suprapun schimburile de lucru pe ore întregi, sunt ascunse informații importante despre contaminările cu Coronavirus ale unor colegi și ni se spune că dacă considerăm necesar ne putem autoizola la domiciliu.
luni, 30 martie 2020
miercuri, 25 martie 2020
"Eu nu strivesc CORONA...cu minuni a lumii !"
În mapa de lucrări a inspectorului general șade la loc de cinste o scurtă dar impresionantă poezie.
Să fi devenit, dintr-o dată, domnul Medrega un mare consumator și admirator de artă ?
"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte".
(Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)
- Să vină Blaga la mine ! Să-mi aducă și o tubulară de 17, s-au slăbit două prezoane...
- Am înțeles, șefu' ! Adică...stați puțin ! Buldogul sau poetul ?
- Ei, buldogul... Ce să fac cu el ? Ultima oară când mi-am verificat garderoba, aveam cinci perechi de pantaloni noi și în toate și-a înfipt colții dulăul ăla. Șase ar fi fost prea mult...
Evident că Lucian, poetul ! Nu e clar ?
- Ba da, șefu' !"
...
- Lucică, fă bine și dă-ți masca aia jos de pe figură când vorbești cu mine ! Ți-am asigurat eu mască de protecție ? De unde o ai ? Și mănușile ! Mă vezi pe mine cu mască și mănuși ? Hai să lăsăm virușii să interacționeze liber... să comunice...Poate au și ei un cuvânt de spus, nu crezi ? O poezie, un basm ...
Ești bărbat sau ce ești ? Aaa, am uitat, ești poet.
Am aici un material întocmit de tine, l-am citit cu atenție, de mai multe ori (cred că de vreo 20 ori, nu exagerez), până am reușit să prind un pic sensul. E destul de dificil de înțeles, folosești cam multe metafore. Pe viitor, îți recomand să fii puțin mai direct. Fiindcă eu sunt un om practic, inginer de profesie, prin urmare aș vrea să înțelegi că prefer să lucrez cu noțiuni nițel mai exacte și clare.
Nu să stau și să interpretez întortochelile tale stilistice.
Cum adică "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" ??
Corect este : "Eu nu strivesc CORONA... (Coronavirus, nu petale de flori) cu minuni (aici sunt de acord, natura e fenomenală !) a lumii, (corect, tocmai s-a declarat pandemie pe tot globul).
După cum vezi, eu sunt un om pașnic, nu iau măsuri drastice împotriva infecției cu Coronavirus. Și știi de ce ? Acest virus este de fapt un organism viu. Ca mine, ca tine, ca noi toți. Are și el dreptul să evolueze liber, să aibă casa lui, familia lui, tulpina lui, mutația lui.
Poate că are și conștiință. Nu știm. Cine sunt eu, de fapt, să decid dacă o creatură are dreptul să trăiască sau nu ?
În fond, viața este o reală competiție, o luptă continuă, trăiește cine câștigă meciul. Nu ești puternic, antrenat, nu poți fi învingător.
Aceasta trebuie să fie filozofia jocului nostru cu Coronavirusul.
Nu să stăm toată ziua pe capul lui, cu dezinfectant, mănuși, măști, combinezoane, ochelari de protecție și alte acareturi. Nu este o luptă cinstită, dominată de fair-play.
Uite, ți-am mai găsit și câteva greșeli : ai uitat să pui două virgule, ai omis o literă, nu ai închis o paranteză. Iar aici trebuia să începi rândul cu alineat. Să nu se mai întâmple. Este ultima oară când mai tolerez greșeli de concepție în materialele pe care le semnez.
Cine este șeful tău de serviciu ? De data aceasta doar atenționare... Data viitoare nu te mai iert ! Te bag direct în cercetare...
Îmi place, în schimb, la nebunie, următorul pasaj :
"şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei"
Să fi devenit, dintr-o dată, domnul Medrega un mare consumator și admirator de artă ?
"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte".
(Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)
- Să vină Blaga la mine ! Să-mi aducă și o tubulară de 17, s-au slăbit două prezoane...
- Am înțeles, șefu' ! Adică...stați puțin ! Buldogul sau poetul ?
- Ei, buldogul... Ce să fac cu el ? Ultima oară când mi-am verificat garderoba, aveam cinci perechi de pantaloni noi și în toate și-a înfipt colții dulăul ăla. Șase ar fi fost prea mult...
Evident că Lucian, poetul ! Nu e clar ?
- Ba da, șefu' !"
...
- Lucică, fă bine și dă-ți masca aia jos de pe figură când vorbești cu mine ! Ți-am asigurat eu mască de protecție ? De unde o ai ? Și mănușile ! Mă vezi pe mine cu mască și mănuși ? Hai să lăsăm virușii să interacționeze liber... să comunice...Poate au și ei un cuvânt de spus, nu crezi ? O poezie, un basm ...
Ești bărbat sau ce ești ? Aaa, am uitat, ești poet.
Am aici un material întocmit de tine, l-am citit cu atenție, de mai multe ori (cred că de vreo 20 ori, nu exagerez), până am reușit să prind un pic sensul. E destul de dificil de înțeles, folosești cam multe metafore. Pe viitor, îți recomand să fii puțin mai direct. Fiindcă eu sunt un om practic, inginer de profesie, prin urmare aș vrea să înțelegi că prefer să lucrez cu noțiuni nițel mai exacte și clare.
Nu să stau și să interpretez întortochelile tale stilistice.
Cum adică "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" ??
Corect este : "Eu nu strivesc CORONA... (Coronavirus, nu petale de flori) cu minuni (aici sunt de acord, natura e fenomenală !) a lumii, (corect, tocmai s-a declarat pandemie pe tot globul).
După cum vezi, eu sunt un om pașnic, nu iau măsuri drastice împotriva infecției cu Coronavirus. Și știi de ce ? Acest virus este de fapt un organism viu. Ca mine, ca tine, ca noi toți. Are și el dreptul să evolueze liber, să aibă casa lui, familia lui, tulpina lui, mutația lui.
Poate că are și conștiință. Nu știm. Cine sunt eu, de fapt, să decid dacă o creatură are dreptul să trăiască sau nu ?
În fond, viața este o reală competiție, o luptă continuă, trăiește cine câștigă meciul. Nu ești puternic, antrenat, nu poți fi învingător.
Aceasta trebuie să fie filozofia jocului nostru cu Coronavirusul.
Nu să stăm toată ziua pe capul lui, cu dezinfectant, mănuși, măști, combinezoane, ochelari de protecție și alte acareturi. Nu este o luptă cinstită, dominată de fair-play.
Uite, ți-am mai găsit și câteva greșeli : ai uitat să pui două virgule, ai omis o literă, nu ai închis o paranteză. Iar aici trebuia să începi rândul cu alineat. Să nu se mai întâmple. Este ultima oară când mai tolerez greșeli de concepție în materialele pe care le semnez.
Cine este șeful tău de serviciu ? De data aceasta doar atenționare... Data viitoare nu te mai iert ! Te bag direct în cercetare...
Îmi place, în schimb, la nebunie, următorul pasaj :
"şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei"
Bravo ! Cred că mă regăsesc un pic în aceste cuvinte...
marți, 24 martie 2020
Unde este "SUBMARINUL" domnului Medrega și care sunt "MANEVRELE" sale în STARE DE URGENȚĂ
Nu am crezut vreodată că vom ajunge să lăudăm atât inițiativele unui sindicat. Dar nu avem încotro.
Într-adevăr, SNPPC-ul chiar s-a implicat (spre deosebite de alții) în achiziționarea, deocamdată pentru sediile IGI din garnizoana București, a unor echipamente indispensabile destinate prevenirii îmbolnăvirii cu COVID-19.
Din păcate, faptele celor care ar trebui să se preocupe îndeaproape, la nivelul instituției, de protecția personalului împotriva PANDEMIEI generate de infecția cu Coronavirusul SARS-COV-2, sunt invizibile.
Bine, pentru o bună parte din noi, nici acum nu s-a stabilit programul de lucru corespunzător stării de urgență. Dar aceasta este o altă problemă minoră, care necesită, cu siguranță, încă vreo două-trei luni de discuții contradictorii.
Spunea cineva, la un moment dat, că Medrega ar avea niște calități indiscutabile. Dacă trebuie să facă rost de ceva (nici nu contează ce, pur și simplu ORICE !) ei bine, din pământ, din iarbă-verde, se dă peste cap și rezolvă acel lucru.
Ai cerut un submarin ? Un submarin îți aduce...
Îl parchează aici, între blocuri, în dreptul sediului IGI.
Iar a doua zi îl și lansează cu tot cu personal la apă, chiar dacă pentru asta ar fi nevoie să mute cursul Dâmboviței câțiva km.
Senzația noastră este că domnul Medrega și-a pus deja ambiția și a reușit ce și-a propus. Ca de fiecare dată, de altfel.
Numai că, din motive necunoscute, "submarinul" lui (dar și al nostru) a intrat în imersiune (scufundare controlată).
Iar el, din sala mașinilor, deși nu stăpânește bine situația, ne face cu ochiul galant : "Și nu e bine ?! E normal ! Funcționează deci sub apă ! Asta am dorit să verific. Ar fi fost chiar culmea să plutească ! De asta se și numește submarin ! Avem periscop, deci putem trage cu ochiul și afară... Stăm bine. Avem sonar, antene, balize, etc. Aer nu prea avem, dar dacă ne propunem să ne ținem respirația, cu timpul o să ne crească câte o pereche de branhii... Totul este sub control !"
Nu se aplică dispoziția cu decalarea programului de lucru. Și nici cea de evitare a prezenței întregului efectiv al instituției în același loc, în același timp. Este și normal.
Sunt doar două dispoziții mărunte ale unor secretari de stat MAI.
Nu au aplicabilitate pe submarinul lui Medrega.
luni, 23 martie 2020
Cum s-au "ars" unii polițiști mergând într-o veselie pe mâna inspectorului general al I.G.I.
O speță hazlie, reală și tipică arată felul în care Medrega își asumă responsabilitatea pentru ceea ce zice și promite că face.
Acum aproximativ o lună se îndrepta cu BMW-ul de serviciu spre Timișoara să vadă stadiul lucrărilor de la centru.
În mașină, el și șoferul. La un moment dat, într-o localitate, în fața lor, observă o mașină a Poliției care rula regulamentar, cu 49 km/h.
Vă dați seama că BMW-ul venea din spate cu suta. Că doar purta pe cărările patriei un inspector general, nu un neica-nimeni. Șoferul a anticipat situația și a dat să reducă viteza, dar Medrega i-a zis : "Bagă ! Lasă că, dacă e ceva, rezolv eu !" Șoferul n-a mai redus atunci viteza și a trecut pe lângă echipaj de le-a întors tuturor gulerele pe dos și le-a fluturat fularele cât colo încât ziceai că se abătuse în zonă uraganul Katrina. Își vărsaseră sărmanii oameni ai legii și cafelele pe ei, pungile cu popcorn își ejectaseră de mult conținutul, plus alte chestii din astea. Dacă nu țineau bine volanul erau ca și azvârliți în șanț. Vă dați seama că nu au stat prea mult pe gânduri, au plecat în urmărirea lor și i-au tras pe dreapta.
"Actele la control ! Știți de ce v-am oprit, nu ?".
Iese și MEDREGA din BMW, adoptând o ținută afectată, adresându-se echipajului pe un ton oficial și plin de importanță, în timp ce-și încheia cu un gest sofisticat nasturele de la sacou : "S-a întâmplat ceva ? Sunt inspectorul general de la Imigrări, avem o misiune ordonată de domnul ministru, bla, bla, bla."
Polițistul venit la înaintare, a evaluat un pic situația și a replicat :
"Un moment, vă rog !" După care s-a dus la mașină, întorcându-se cu un telefon (pus evident pe înregistrare): "Mai spuneți-mi o dată, că nu am reținut. Cine ați spus că sunteți ?"
Când a văzut că polițistul vrea să-l înregistreze, Medrega s-a făcut mic, a deschis portiera, a intrat în mașină, s-a ascuns în scaun, ba chiar a închis repede și geamul. Nu mai zicea absolut nimic "viteazul" inspector general. Doar bâlguia ceva nedeslușit în barbă. Așa că șoferul s-a ales cu permisul suspendat și amenda de rigoare. Pe toată durata completării procesului verbal, Medrega și-a impus să se abțină să mai comenteze într-un fel. Ori își legase bărbia cu ceva, ori o ținea strâns cu ambele mâini să nu-i tremure prea tare, iar cu siguranță își rodea aprig unghiile, de nervi. Dar și-a reprimat impecabil toate trăirile. Nu a mai scos o vorbă. Anticipase un posibil caz Boureanu și s-a gândit că e mai bine să stea liniștit.
Singurul care a avut de suferit a fost conducătorul auto, care s-a ales cu permisul suspendat și cu punctele de amendă aferente.
Acum aproximativ o lună se îndrepta cu BMW-ul de serviciu spre Timișoara să vadă stadiul lucrărilor de la centru.
În mașină, el și șoferul. La un moment dat, într-o localitate, în fața lor, observă o mașină a Poliției care rula regulamentar, cu 49 km/h.
Vă dați seama că BMW-ul venea din spate cu suta. Că doar purta pe cărările patriei un inspector general, nu un neica-nimeni. Șoferul a anticipat situația și a dat să reducă viteza, dar Medrega i-a zis : "Bagă ! Lasă că, dacă e ceva, rezolv eu !" Șoferul n-a mai redus atunci viteza și a trecut pe lângă echipaj de le-a întors tuturor gulerele pe dos și le-a fluturat fularele cât colo încât ziceai că se abătuse în zonă uraganul Katrina. Își vărsaseră sărmanii oameni ai legii și cafelele pe ei, pungile cu popcorn își ejectaseră de mult conținutul, plus alte chestii din astea. Dacă nu țineau bine volanul erau ca și azvârliți în șanț. Vă dați seama că nu au stat prea mult pe gânduri, au plecat în urmărirea lor și i-au tras pe dreapta.
"Actele la control ! Știți de ce v-am oprit, nu ?".
Iese și MEDREGA din BMW, adoptând o ținută afectată, adresându-se echipajului pe un ton oficial și plin de importanță, în timp ce-și încheia cu un gest sofisticat nasturele de la sacou : "S-a întâmplat ceva ? Sunt inspectorul general de la Imigrări, avem o misiune ordonată de domnul ministru, bla, bla, bla."
Polițistul venit la înaintare, a evaluat un pic situația și a replicat :
"Un moment, vă rog !" După care s-a dus la mașină, întorcându-se cu un telefon (pus evident pe înregistrare): "Mai spuneți-mi o dată, că nu am reținut. Cine ați spus că sunteți ?"
Când a văzut că polițistul vrea să-l înregistreze, Medrega s-a făcut mic, a deschis portiera, a intrat în mașină, s-a ascuns în scaun, ba chiar a închis repede și geamul. Nu mai zicea absolut nimic "viteazul" inspector general. Doar bâlguia ceva nedeslușit în barbă. Așa că șoferul s-a ales cu permisul suspendat și amenda de rigoare. Pe toată durata completării procesului verbal, Medrega și-a impus să se abțină să mai comenteze într-un fel. Ori își legase bărbia cu ceva, ori o ținea strâns cu ambele mâini să nu-i tremure prea tare, iar cu siguranță își rodea aprig unghiile, de nervi. Dar și-a reprimat impecabil toate trăirile. Nu a mai scos o vorbă. Anticipase un posibil caz Boureanu și s-a gândit că e mai bine să stea liniștit.
Singurul care a avut de suferit a fost conducătorul auto, care s-a ales cu permisul suspendat și cu punctele de amendă aferente.
duminică, 22 martie 2020
Ce fac unii "colegi" pentru o ciungă în plus... RUŞINEEE !!!
Sunt câțiva în stare să-şi vândă şi sufletul pentru o gumă de mestecat.
Iar o dată dobândit acest privilegiu, respectivele persoane fac orice le stă în putință ca să-şi mulțumească stăpânul care i-a băgat în seamă şi le-a aruncat ciunga distinctivă.
Unii chiar o merită, au o educație aleasă şi o mestecă liniștiți, cu gura închisă şi mintea deschisă, după propriile convingeri, impunând respect, păstrând un echilibru stabil în relațiile de muncă cu subordonații, aplicând cu predilecție regulile bunului simț.
Dar alții, cum au cules-o de pe jos, o şi bagă repede în gură şi o molfăie ostentativ, dezgustător, o mai şi întind pe degete sau o transformă în tot felul de baloane caraghioase, în funcție de cantitatea cu care sunt aprovizionați.
Uneori, nu se ştie din ce motiv, probabil din disperarea de a arăta cu orice preț că sunt cu mult mai importante decât în realitate, tot umflând la baloanele de ciungă, aceste persoane se pun singure în nişte situații de-a dreptul penibile.
Iar o dată dobândit acest privilegiu, respectivele persoane fac orice le stă în putință ca să-şi mulțumească stăpânul care i-a băgat în seamă şi le-a aruncat ciunga distinctivă.
Unii chiar o merită, au o educație aleasă şi o mestecă liniștiți, cu gura închisă şi mintea deschisă, după propriile convingeri, impunând respect, păstrând un echilibru stabil în relațiile de muncă cu subordonații, aplicând cu predilecție regulile bunului simț.
Dar alții, cum au cules-o de pe jos, o şi bagă repede în gură şi o molfăie ostentativ, dezgustător, o mai şi întind pe degete sau o transformă în tot felul de baloane caraghioase, în funcție de cantitatea cu care sunt aprovizionați.
Uneori, nu se ştie din ce motiv, probabil din disperarea de a arăta cu orice preț că sunt cu mult mai importante decât în realitate, tot umflând la baloanele de ciungă, aceste persoane se pun singure în nişte situații de-a dreptul penibile.
"Suntem la datorie, respectăm și aplicăm măsurile de prevenție și protecție. Să fim responsabili !"
Cu ce anume să respectăm "măsurile de prevenție şi protecție", dragă tanti de la informare şi relații publice ?
Că nu avem de nici unele... Să fim responsabili ?!
ARATĂ BINE ÎN POZE ! Şi măştile acelea, mănuşile, dezinfectantul. Singurul detaliu : ele nu există fizic acolo unde ar trebui să fie. Dar este un amănunt infim, care nu prea mai contează acum, când avem imaginea STRONG (!), nu-i aşa ??
S-or fi dat, prin teritoriu, câteva măşti şi mănuşi de protecție, un litru de dezinfectant per formațiune, cantități oricum insuficiente. Dar de aici şi până la a te "afişa" în acest mod, ca instituție cu manager responsabil, cu o preocupare considerabilă, deosebită, pentru protecția personalului, este o filozofie întreagă şi o cale extrem de lungă.
Există lucrători la IGI care nu au văzut nicio mască sau mănuşă de când s-a declarat pandemia !
Propagandă ieftină !
Nu ar fi fost mai etic dacă s-ar fi prezentat doar realitatea ?
Exact aşa cum în această seară dr. Raed Arafat şi implicit ministrul afacerilor interne, Marcel Vela, au recunoscut că au fost ceva probleme cu achiziționarea materialelor şi substanțelor de protecție. Dar nu era nevoie, că toți ştiam, vedeam şi simțeam acest lucru pe pielea noastră.
DE CE A TREBUIT SĂ REIASĂ DE PE PAGINA DE FACEBOOK A INSTITUȚIEI CĂ "MAGNIFICUL" NOSTRU CONDUCĂTOR S-A DESCURCAT ADMIRABIL ŞI A FOST MULT MAI ABIL CA MAI MARII MINISTERULUI ??!
Aşa a cerut dumnealui ?
Sau a fost un cadou izvorât din aleasa recunoştință ce i se poartă ? Un mic omagiu adus bravului cârmaci...
Mai este unul, de la CONTROL, care îşi lipește ciunga în păr, ori de câte ori are ocazia să se "gudure" pe lângă stăpân.
"Dacă nu veți respecta întocmai măsurile dispuse de inspectorul general vor fi consecințe deosebit de grave".
Cam aşa s-a exprimat respectivul ofițer într-o videoconferință cu reprezentanții structurilor teritoriale pentru imigrări.
Aceasta este încurajarea şi înțelegerea de care "beneficiază" lucrătorii aflați în prima linie, expuşi pericolului iminent în relaționarea cu publicul, în contextul pandemiei cu coronavirus.
Ce consecințe "deosebit de grave" ar putea fi, măi berbecule, în afara riscului de a ne pierde sănătatea şi probabil viața ?!
Ia să auzim ... Ne bagi pe toți în cercetare prealabilă ?!
vineri, 20 martie 2020
Câtă NESIMȚIRE... Cum să faci așa ceva ??!
Tot personalul IGI știe că nu mai avem niciun mililitru de dezinfectant.
Dar pe pagina de Facebook a instituției s-au postat imagini că am deține lichidul miraculos, chiar l-am folosi la dezinfectarea mâinilor.
Poza respectivă nu este trucată.
Doar recipientul este întors convenabil, cu eticheta în exterior, ca să nu se observe că este gol ...
Nu deținem măști de protecție și nici mănuși.
Totul nu este decât o regie ieftină și de prost gust.
Te lauzi cu ce nu ai ?! Total neprofesionist !
Dar pe pagina de Facebook a instituției s-au postat imagini că am deține lichidul miraculos, chiar l-am folosi la dezinfectarea mâinilor.
Poza respectivă nu este trucată.
Doar recipientul este întors convenabil, cu eticheta în exterior, ca să nu se observe că este gol ...
Nu deținem măști de protecție și nici mănuși.
Totul nu este decât o regie ieftină și de prost gust.
Curge ceva ??!
Chiar nu înțelegem de ce conducerea instituției procedează în aşa mod. Aceasta este promovarea imaginii în exterior ??!Te lauzi cu ce nu ai ?! Total neprofesionist !
joi, 19 martie 2020
PLÂNGERI PENALE pentru ABUZ ÎN SERVICIU ȘI ZĂDĂRNICIREA COMBATERII BOLILOR ÎN CAZUL NEADOPTĂRII (la nivelul I.G.I.) A MĂSURILOR PREVENTIVE DISPUSE DE CONDUCEREA M.A.I.
Este inadmisibil.
Aici s-a ajuns cu indolența și nepăsarea inspectorului general, fuga de răspundere, lipsa de implicare în luarea măsurilor de prevenire a infectării personalului IGI cu noul Coronavirus.
De TREI zile ESTE ÎNREGISTRATĂ adresa DGMRU prin care suntem anunțați că se impune luarea măsurilor de evitare a prezenței în același timp și în același loc a întregului efectiv.
După ce, acum exact o săptămână, conform dispoziției secretarului de stat în MAI, dr. Raed Arafat, trebuia decalat programul de lucru.
Nu tu DECALAREA PROGRAMULUI DE LUCRU, nu tu ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII ÎN 2-3 SCHIMBURI, iar despre materialele de protecție, evident nicio veste.
La ce mai avem nevoie de MANAGER ??!
De TREI zile, acel cineva care trebuie să ia O DECIZIE se uită efectiv pe pereți. Ședințe peste ședințe, care mai de care mai sterile.
Nimic concret.
Să ne spună și nouă pe cine sau ce așteaptă.
Și când are de gând să întreprindă ceva.
miercuri, 18 martie 2020
La IGI se înregistrează ZERO măsuri de prevenire a infectării cu noul coronavirus
De ieri de la ora 14:00 s-a terminat și ultimul strop de dezinfectant din recipientul montat vizibil, la intrarea în sediul central al IGI.
În mod ironic, mesajul scris pe perete (cu săgeți orientate spre suportul "gândit" de însuși comandantul suprem) îndeamnă în continuare la dezinfectarea mâinilor.
Ceea ce am auzit ieri, într-una din nenumăratele ședințe (care s-au multiplicat în ultima perioada într-un ritm amețitor, precum ciupercile după ploaie : ședințe de lucru, de comandă, de analiză, de comitet decizional, de management strategic, etc) ne-a dat efectiv pe spate !
"Nu se pot achiziționa materiale de protecție (mănuși de cauciuc, măști chirurgicale, dezinfectant), fără stabilirea în prealabil a cantităților necesare conform normelor de securitate și protecția muncii, în baza unor indicatori numerici, în raport de personalul aflat în activitate".
Temerea majoră este că s-ar putea achiziționa cantități prea mari și că vor urma trageri la răspundere pentru utilizarea nejudicioasă a resurselor financiare.
Fraților, noi vă urăm să atingeți o mie de astfel de ședințe "fructuoase" în care doar să vă adunați ca oile în turmă și să "behăiți" unii la alții fără să rezolvați absolut nimic !
Dar sincer, nu credem că o să le apucați chiar pe toate...
De ce ? Păi, dintr-un singur motiv :
https://www.mediafax.ro/marius-tuca-show/marius-tuca-show-catalin-apostolescu-medic-primar-boli-infectioase-purtator-cuvant-institutului-matei-bals-ne-asteptam-varful-fie-jurul-pastelui-simularile-matematice-dau-cifre-intre-10-000-20-000-18994933
În condițiile în care România dispune doar de 2000 de paturi de terapie intensivă, dotate cu ventilatoare mecanice, toate cazurile care vor depăși capacitatea de spitalizare vor fi lăsate pe mâna destinului, a selecției naturale, a liberului arbitru. Nivelul de îmbolnăviri va crește spectaculos, tocmai fiindcă la tot pasul, pe lângă măsurile corecte de prevenție care se iau de către oameni responsabili, există și mulți (foarte mulți) descreierați care refuză să le aplice.
Și îi împiedică și pe alții să le adopte.
Rata de supraviețuire în urma îmbolnăvirii cu Covid-19 va fi serios diminuată tocmai din acest motiv (depășirea capacității de spitalizare).
Singura speranță care îți mai rămâne este să nu te îmbolnăvești.
Riscul de a contacta boala crește, în condițiile în care factori de decizie, absolut iresponsabili, nu iau nicio măsură.
Există acea dispoziție a secretarului de stat în MAI, dr. Raed Arafat, privind obligativitatea decalării programului de lucru la instituțiile de stat.
NU SE APLICĂ LA I.G.I. și nu înțelegem de ce.
Evident, s-ar fi impus și organizarea activității în mai multe schimburi. Mai multe unități MAI au trecut deja la aplicarea acestor măsuri.
NU SE APLICĂ LA I.G.I. și nu înțelegem de ce.
CE SE APLICĂ LA I.G.I. ȘI AICI TOATĂ LUMEA ESTE DE ACORD :
SE ACORDĂ MULTE SPORURI DE EXCELENȚĂ UNOR PERSOANE CARE NU FAC ABSOLUT NIMIC !
Doar cântă în struna inspectorului general ...
În mod ironic, mesajul scris pe perete (cu săgeți orientate spre suportul "gândit" de însuși comandantul suprem) îndeamnă în continuare la dezinfectarea mâinilor.
Ceea ce am auzit ieri, într-una din nenumăratele ședințe (care s-au multiplicat în ultima perioada într-un ritm amețitor, precum ciupercile după ploaie : ședințe de lucru, de comandă, de analiză, de comitet decizional, de management strategic, etc) ne-a dat efectiv pe spate !
"Nu se pot achiziționa materiale de protecție (mănuși de cauciuc, măști chirurgicale, dezinfectant), fără stabilirea în prealabil a cantităților necesare conform normelor de securitate și protecția muncii, în baza unor indicatori numerici, în raport de personalul aflat în activitate".
Temerea majoră este că s-ar putea achiziționa cantități prea mari și că vor urma trageri la răspundere pentru utilizarea nejudicioasă a resurselor financiare.
Fraților, noi vă urăm să atingeți o mie de astfel de ședințe "fructuoase" în care doar să vă adunați ca oile în turmă și să "behăiți" unii la alții fără să rezolvați absolut nimic !
Dar sincer, nu credem că o să le apucați chiar pe toate...
De ce ? Păi, dintr-un singur motiv :
https://www.mediafax.ro/marius-tuca-show/marius-tuca-show-catalin-apostolescu-medic-primar-boli-infectioase-purtator-cuvant-institutului-matei-bals-ne-asteptam-varful-fie-jurul-pastelui-simularile-matematice-dau-cifre-intre-10-000-20-000-18994933
În condițiile în care România dispune doar de 2000 de paturi de terapie intensivă, dotate cu ventilatoare mecanice, toate cazurile care vor depăși capacitatea de spitalizare vor fi lăsate pe mâna destinului, a selecției naturale, a liberului arbitru. Nivelul de îmbolnăviri va crește spectaculos, tocmai fiindcă la tot pasul, pe lângă măsurile corecte de prevenție care se iau de către oameni responsabili, există și mulți (foarte mulți) descreierați care refuză să le aplice.
Și îi împiedică și pe alții să le adopte.
Rata de supraviețuire în urma îmbolnăvirii cu Covid-19 va fi serios diminuată tocmai din acest motiv (depășirea capacității de spitalizare).
Singura speranță care îți mai rămâne este să nu te îmbolnăvești.
Riscul de a contacta boala crește, în condițiile în care factori de decizie, absolut iresponsabili, nu iau nicio măsură.
Există acea dispoziție a secretarului de stat în MAI, dr. Raed Arafat, privind obligativitatea decalării programului de lucru la instituțiile de stat.
NU SE APLICĂ LA I.G.I. și nu înțelegem de ce.
Evident, s-ar fi impus și organizarea activității în mai multe schimburi. Mai multe unități MAI au trecut deja la aplicarea acestor măsuri.
NU SE APLICĂ LA I.G.I. și nu înțelegem de ce.
CE SE APLICĂ LA I.G.I. ȘI AICI TOATĂ LUMEA ESTE DE ACORD :
SE ACORDĂ MULTE SPORURI DE EXCELENȚĂ UNOR PERSOANE CARE NU FAC ABSOLUT NIMIC !
Doar cântă în struna inspectorului general ...
luni, 16 martie 2020
Decalarea programului de lucru la I.G.I.
Este de notorietate faptul că inspectorul general are "lipici" la subordonați. Nu prea îi lasă să plece de lângă dânsul cu una, cu două. În nicio împrejurare.
Are tot felul de modalități "eficiente" de a-i "păstra" alături.
Cu forța, de cele mai multe ori (vezi "inflație" de cercetări prealabile, mutări "promise" la sfântu' așteaptă, în principal visuri si iluzii imposibil de pus în practică pentru lucrătorii de rând).
Din păcate, pentru domnul Medrega, angajații instituției reprezintă doar niște simple obiecte de inventar. Niște bibelouri așezate peste hârtii, ca să n-o ia la vale și să stea oarecum în ordine.
Ce să-i faci ? Deformație profesională de director la logistică... obișnuit toată ziua cu materiale consumabile, unele chiar de unică folosință...
Numai că de data asta "bibelourile" pot fi afectate de coronavirus.
Și nu e chiar a bună.
Ca de obicei, inspectorul general este din nou prins pe invers.
Nu are nicio strategie, nu rezonează cu normalitatea, e clar.
Parcă ne obișnuisem deja cu asta și ar fi trebuit să ni se pară cumva firesc că își tot dă, la infinit, cu stângul în dreptul.
Însă acum lucrurile tind să ia o întorsătură dramatică. Nu mai merge așa, cu amatorisme de doi bani.
Săptămâna trecută a intrat în vigoare dispoziția secretarului de stat în MAI, domnul dr.Raed Arafat, cea care se referă la obligativitatea angajatorilor de stat de a decala programul de lucru al angajaților.
O măsură extrem de binevenită în perioada actualei coronacrize, gândită de un grup de specialiști care, fie că ne convine sau nu, și-au câștigat un adevărat renume în medicina de urgență.
Suntem convinși că, dacă domnului Medrega nu i s-ar fi părut o imensă porcărie această dispoziție de decalare a programului de lucru, mai mult ca sigur că tot a luat-o ca pe o mare tâmpenie. Altfel, dacă nu ar fi fost așa, ar fi aplicat-o de cinci zile, de joi 12.03.2020.
Și nu ar fi tărăgănat-o până azi, când am înțeles că vrea să aștepte să colecteze mai întâi niște propuneri, să vadă cam câți doritori ar fi, chestiuni din astea de doi bani...
Păi, măi nea' !
Dumneata ai încă impresia că aici e pe vrute și pe-alese ?
Unde te trezești ?
Ia și aplică cu încredere politicile ministerului, nu te mai pune de-a curmezișul !
Ești în situație de urgență ?! Da !
Într-o instituție publică ?! Da !
Nu ne mai permitem rateuri ! Nu pe pielea noastră !
Am suportat destul !
Încearcă să împarți efectivele în trei și aplică dispoziția secretarului de stat în MAI ! Nu te juca cu sănătatea / viața angajaților și a familiilor lor !
Dacă nu ești în stare să pricepi care este logica lucrurilor, nu-ți mai bate joc ! Întreabă, cere explicații, dacă ai dificultăți de înțelegere.
Cere sprijin, un punct de vedere și-l vei primi.
Și dacă, să zicem, nu ar vrea nimeni să vină decalat la muncă, înseamnă că nu se mai aplică ??
Este ca și cum ai pune toate ouăle într-un singur coș, te împiedici în drum spre piață și le spargi pe toate.
Asta vrei ? Nu ai urmat și dumneata un curs de management al riscurilor ? Că de celelalte abilități manageriale ne-am convins...
Nu mai avem nicio pretenție !
Hai să-ți explicăm nițel : uite, dacă pui ouăle în trei coșuri diferite, riscul să le spargi pe toate scade de trei ori. Ai înțeles sau mai trebuie să-ți explicăm o dată ? Îți mai explicăm...
Se vede de la o poștă care este intenția inspectorului general și cât preț pune pe viața și sănătatea angajaților instituției. În loc să facă razii prin birouri, terorizându-ne cu personalitatea sa, poate ar încerca ceva mult mai constructiv și ar veni în sprijinul nostru.
Noi, văzând cum merge treaba, ne-am gândit chiar să-l ajutăm puțin pe domnul Medrega.
Am sunat la domnul dr. Raed Arafat.
Nu ne-am așteptat că va răspunde chiar dânsul.
"Domnule secretar de stat, nu ne-o luați în nume de rău, suntem de la IGI și dorim să facem o sesizare."
"Ce sesizare ?"
"Ați dat o dispoziție de decalare a programului de lucru, obligatorie pentru angajatorii de la stat. Știți, la IGI nu se dorește a fi aplicată..."
"Cum așa ? Am să verific !"
Are tot felul de modalități "eficiente" de a-i "păstra" alături.
Cu forța, de cele mai multe ori (vezi "inflație" de cercetări prealabile, mutări "promise" la sfântu' așteaptă, în principal visuri si iluzii imposibil de pus în practică pentru lucrătorii de rând).
Din păcate, pentru domnul Medrega, angajații instituției reprezintă doar niște simple obiecte de inventar. Niște bibelouri așezate peste hârtii, ca să n-o ia la vale și să stea oarecum în ordine.
Ce să-i faci ? Deformație profesională de director la logistică... obișnuit toată ziua cu materiale consumabile, unele chiar de unică folosință...
Numai că de data asta "bibelourile" pot fi afectate de coronavirus.
Și nu e chiar a bună.
Ca de obicei, inspectorul general este din nou prins pe invers.
Nu are nicio strategie, nu rezonează cu normalitatea, e clar.
Parcă ne obișnuisem deja cu asta și ar fi trebuit să ni se pară cumva firesc că își tot dă, la infinit, cu stângul în dreptul.
Însă acum lucrurile tind să ia o întorsătură dramatică. Nu mai merge așa, cu amatorisme de doi bani.
Săptămâna trecută a intrat în vigoare dispoziția secretarului de stat în MAI, domnul dr.Raed Arafat, cea care se referă la obligativitatea angajatorilor de stat de a decala programul de lucru al angajaților.
O măsură extrem de binevenită în perioada actualei coronacrize, gândită de un grup de specialiști care, fie că ne convine sau nu, și-au câștigat un adevărat renume în medicina de urgență.
Suntem convinși că, dacă domnului Medrega nu i s-ar fi părut o imensă porcărie această dispoziție de decalare a programului de lucru, mai mult ca sigur că tot a luat-o ca pe o mare tâmpenie. Altfel, dacă nu ar fi fost așa, ar fi aplicat-o de cinci zile, de joi 12.03.2020.
Și nu ar fi tărăgănat-o până azi, când am înțeles că vrea să aștepte să colecteze mai întâi niște propuneri, să vadă cam câți doritori ar fi, chestiuni din astea de doi bani...
Păi, măi nea' !
Dumneata ai încă impresia că aici e pe vrute și pe-alese ?
Unde te trezești ?
Ia și aplică cu încredere politicile ministerului, nu te mai pune de-a curmezișul !
Ești în situație de urgență ?! Da !
Într-o instituție publică ?! Da !
Nu ne mai permitem rateuri ! Nu pe pielea noastră !
Am suportat destul !
Încearcă să împarți efectivele în trei și aplică dispoziția secretarului de stat în MAI ! Nu te juca cu sănătatea / viața angajaților și a familiilor lor !
Dacă nu ești în stare să pricepi care este logica lucrurilor, nu-ți mai bate joc ! Întreabă, cere explicații, dacă ai dificultăți de înțelegere.
Cere sprijin, un punct de vedere și-l vei primi.
Și dacă, să zicem, nu ar vrea nimeni să vină decalat la muncă, înseamnă că nu se mai aplică ??
Este ca și cum ai pune toate ouăle într-un singur coș, te împiedici în drum spre piață și le spargi pe toate.
Asta vrei ? Nu ai urmat și dumneata un curs de management al riscurilor ? Că de celelalte abilități manageriale ne-am convins...
Nu mai avem nicio pretenție !
Hai să-ți explicăm nițel : uite, dacă pui ouăle în trei coșuri diferite, riscul să le spargi pe toate scade de trei ori. Ai înțeles sau mai trebuie să-ți explicăm o dată ? Îți mai explicăm...
Se vede de la o poștă care este intenția inspectorului general și cât preț pune pe viața și sănătatea angajaților instituției. În loc să facă razii prin birouri, terorizându-ne cu personalitatea sa, poate ar încerca ceva mult mai constructiv și ar veni în sprijinul nostru.
Noi, văzând cum merge treaba, ne-am gândit chiar să-l ajutăm puțin pe domnul Medrega.
Am sunat la domnul dr. Raed Arafat.
Nu ne-am așteptat că va răspunde chiar dânsul.
"Domnule secretar de stat, nu ne-o luați în nume de rău, suntem de la IGI și dorim să facem o sesizare."
"Ce sesizare ?"
"Ați dat o dispoziție de decalare a programului de lucru, obligatorie pentru angajatorii de la stat. Știți, la IGI nu se dorește a fi aplicată..."
"Cum așa ? Am să verific !"
duminică, 15 martie 2020
Din nou, despre CORONAVIRUS ...
N-are nicio treabă inspectorul general cu noua formă de Coronavirus SARS-COV-2, care determină boala Covid-19 și care ar putea afecta și întreg personalul Inspectoratului General pentru Imigrări, la fel ca pe orice alt cetățean al acestei țări.
Este strigător la cer. Țara arde și baba se piaptănă...
Dacă întrebi pe unde mai este domnul Medrega, afli tot felul de răspunsuri halucinante : pe la minister, Guvern, Parlament, pe la nu știm ce întâlniri, conferințe, ședințe. În loc să mai stea și pe la sediu, încercând să organizeze activitatea inspectoratului.
Toată ziua se plimbă pe la diverse alte instituții, deschide și închide uși, în plină coronacriză !
Ia contact cu atâția oameni. Ne preocupăm de cultivarea relațiilor...
Oare nu îi este teamă că s-ar putea întâlni, în final, cu temutul Coronavirus ?
Ce o fi atât de important de rezolvat pentru România, Guvern, MAI, IGI, încât să reclame prezența fizică a inspectorului general la atâtea întruniri ?
Nu s-a gândit nimeni să-i creeze o hologramă, dacă este o persoană atât de importantă ?
Nu se mai practică nici video-conferințele ? Trebuie musai să se urce în BMW și să părăsească sediul IGI ?
Nu de alta, dar după toate aceste trasee efectuate într-o logică mai mult sau mai puțin înțeleasă, mai are și obiceiul să descindă nervos pe la noi, prin birouri. Să ne numere, probabil ! Mai controlează și câteva agende, cu această ocazie, pe care le expediază din voleu !
Iar la nervi, cu bărbia tremurândă, riscul de a scăpa involuntar și unele particule microscopice, cu conținut ostil, crește exponențial.
A plantat și dânsul un recipient cu dezinfectant la intrarea în instituție. Și cu asta a terminat. Ba nu, am înțeles că a proiectat și un suport pentru acest recipient. Bravo ! Nota 10.
Și cu asta gata, s-au epuizat măsurile specifice de protecție împotriva coronavirusului ?!
Nu preciza secretarul de stat MAI, dl. Raed Arafat, că angajatorii de la stat au obligația să procedeze la decalarea programului de lucru pentru angajați, în perioada 12.03 - 31.03.2020, cu posibilitatea prelungirii, dacă situația o impune ??
De ce avem impresia că domnului Medrega nici nu-i pasă de asemenea măsuri ?? În condițiile în care marea majoritate a unităților MAI s-au conformat deja...
Chiar nici nu mai contează dacă este o măsură populară, pe placul angajaților sau nu. Aici nu este vorba despre preferințele cuiva. Suntem convinși că domnul Medrega ar fi aplicat oricum, exact pe dos, orice măsură care ar fi întrunit acceptul subordonaților.
Dar când superiorii tăi iau o decizie și o extind la nivelul întregului minister, crezi că este o idee bună să nu o aplici ?
Poate câteva plângeri penale te vor ajuta să înțelegi...
joi, 12 martie 2020
CINE STRICĂ, DE FAPT, IMAGINEA INSTITUȚIEI ??!
Recent, un polițist al Inspectoratului General pentru Imigrări a fost găsit vinovat de un Consiliu de Disciplină pentru că ar fi încălcat normele de etică și deontologie prin postarea pe rețele de socializare a unor poze în care apare în compania unor așa zise persoane rău famate.
Domnul Medrega, un om integru, fără pată, care se ghidează după solide principii morale și nu se abate nici măcar un milimetru de la spiritul și litera legii, nici nu a terminat bine de citit încheierea Consiliului de Disciplină că i-a și aplicat respectivului polițist sancțiunea disciplinară "mustrare scrisă".
Nu ne-am propus să aflăm ce ploi "a deranjat" acest angajat IGI, dar nici nu putem să nu remarcăm că există o "secetă" intensă în ceea ce privește argumentele pe baza cărora se iau astfel de decizii.
La nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări se înregistrează "averse" de atenționări și mustrări scrise, ceea ce ar îndemna pe mulți dintre cei neavizați să considere că aici este patria exigențelor în materie de stare și practică disciplinară.
Să presupunem că ar fi așa.
Când ești oprit în trafic de către un echipaj al poliției rutiere, pentru presupuse abateri de la regimul circulației pe drumurile publice, chiar și atunci când acțiunile tale sunt înregistrate și probate de echipamentele omologate aflate în dotarea celor care "te-au tras pe dreapta", este firesc să ai o umbră de îndoială și să soliciți explicații pertinente și detaliate.
Noi credem că ne-am răcit gura de pomană de câte ori am întrebat persoana în drept despre "omologarea" competențelor personajelor care activează în cadrul Serviciului Control.
Pentru că suntem "opriți în trafic" destul de frecvent, iar acest fapt afectează categoric, în sens negativ, "bunul mers" al instituției.
Ați văzut în postările anterioare <de ce> și <pentru ce>.
Nu este suficient să ni se spună în ședința de bilanț că toți ofițerii acestei structuri sunt super-competenți și calificați. Până la urmă și furtul este "calificat", la fel cum sunt cu siguranță și infracțiunile ca înșelăciunea, falsul și uzul de fals, pe care dacă le înfăptuiești în formă continuată îți crează și ele anumite "competențe", ba chiar posibile "dependențe".
Observăm că inspectorul general "sare ca ars" atunci când un agent de poliție (aflat într-o funcție de execuție, cu minimă vizibilitate) se fotografiază alături de o persoană catalogată "rău famată", invocând "șifonarea ireversibilă a imaginii instituției".
Poate că ar trebui să se gândească de mai multe ori, exact din același motiv, înainte să gireze, inclusiv cu propria imagine de persoană publică, activitatea unor ofițeri din cadrul Serviciului Control, cu puternic impact asupra managementului aplicat Inspectoratului General pentru Imigrări, ofițeri care au fost deja sancționați penal pentru fapte reprobabile, incompatibile cu calitatea de polițist.
Diferența între cele două situații este considerabilă.
În primul caz nu avem nici măcar un singur indiciu că această "asociere de imagine" ar fi condus la participarea în anturajul menționat la comiterea unor infracțiuni de către polițistul respectiv.
În al doilea caz, comiterea infracțiunilor de fals, uz de fals, înșelăciune (de către unii de la Control) s-a produs în formă continuată și a fost deja sancționată penal de către Parchet. În plus, conducerea instituției a fost chiar obligată, la acel moment, de prevederile legale existente (OMAI nr.400/2004) să ia măsuri de îndepărtare a acestor ofițeri din cadrul Serviciului Control, pregătind mutarea lor la structuri care înregistrau deficit de personal.
Întrebând, de mai multe ori, pe domnul Medrega de ce nu s-a mers până la capăt cu aceste măsuri, dânsul a comentat că "ar fi fost un abuz dacă s-ar fi întâmplat așa, li s-ar fi încălcat niște drepturi", fără să precizeze despre ce abuz instituțional ar fi fost vorba sau ce drepturi ar fi fost încălcate.
Menținerea acestor polițiști în aceeași activitate, promovarea lor ulterioară în funcții, "ștergerea" și ignorarea trecutului lor infracțional reprezintă tot atâtea palme date imaginii instituției.
Oare cadrul legal actual este atât de permisiv ?
Putem menține orice gunoaie în sistem ?
De remarcat este că aceste personaje sunt tocmai acelea care ne prezintă nouă atât de elogios Codul de Etică și Deontologie al polițistului, exact acei oameni despre care conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări este ferm convinsă că au un ascendent moral asupra tuturor.
Cât despre faima lor, având în vedere că toate aceste informații se dorește a fi ascunse sub preș, evident că nu se poate afirma (încă) despre acești ofițeri că ar fi persoane rău famate.
Ba chiar dimpotrivă. Fiindcă domnul inspector general girează, acoperă, transformă toate fărădelegile unora în merite deosebite.
De aceea, în cazul unei fotografii în grup, fiindcă tot am vorbit despre probleme de imagine prin asociere, recomandăm să nu stați prea aproape de ei...
Pentru a nu favoriza... diverse interferențe de imagine.
Evident, în sensul de a nu le-o strica. Pe a lor.
Rămânem noi, cu imaginea noastră șifonată...
Domnul Medrega, un om integru, fără pată, care se ghidează după solide principii morale și nu se abate nici măcar un milimetru de la spiritul și litera legii, nici nu a terminat bine de citit încheierea Consiliului de Disciplină că i-a și aplicat respectivului polițist sancțiunea disciplinară "mustrare scrisă".
Nu ne-am propus să aflăm ce ploi "a deranjat" acest angajat IGI, dar nici nu putem să nu remarcăm că există o "secetă" intensă în ceea ce privește argumentele pe baza cărora se iau astfel de decizii.
La nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări se înregistrează "averse" de atenționări și mustrări scrise, ceea ce ar îndemna pe mulți dintre cei neavizați să considere că aici este patria exigențelor în materie de stare și practică disciplinară.
Să presupunem că ar fi așa.
Când ești oprit în trafic de către un echipaj al poliției rutiere, pentru presupuse abateri de la regimul circulației pe drumurile publice, chiar și atunci când acțiunile tale sunt înregistrate și probate de echipamentele omologate aflate în dotarea celor care "te-au tras pe dreapta", este firesc să ai o umbră de îndoială și să soliciți explicații pertinente și detaliate.
Noi credem că ne-am răcit gura de pomană de câte ori am întrebat persoana în drept despre "omologarea" competențelor personajelor care activează în cadrul Serviciului Control.
Pentru că suntem "opriți în trafic" destul de frecvent, iar acest fapt afectează categoric, în sens negativ, "bunul mers" al instituției.
Ați văzut în postările anterioare <de ce> și <pentru ce>.
Nu este suficient să ni se spună în ședința de bilanț că toți ofițerii acestei structuri sunt super-competenți și calificați. Până la urmă și furtul este "calificat", la fel cum sunt cu siguranță și infracțiunile ca înșelăciunea, falsul și uzul de fals, pe care dacă le înfăptuiești în formă continuată îți crează și ele anumite "competențe", ba chiar posibile "dependențe".
Observăm că inspectorul general "sare ca ars" atunci când un agent de poliție (aflat într-o funcție de execuție, cu minimă vizibilitate) se fotografiază alături de o persoană catalogată "rău famată", invocând "șifonarea ireversibilă a imaginii instituției".
Poate că ar trebui să se gândească de mai multe ori, exact din același motiv, înainte să gireze, inclusiv cu propria imagine de persoană publică, activitatea unor ofițeri din cadrul Serviciului Control, cu puternic impact asupra managementului aplicat Inspectoratului General pentru Imigrări, ofițeri care au fost deja sancționați penal pentru fapte reprobabile, incompatibile cu calitatea de polițist.
Diferența între cele două situații este considerabilă.
În primul caz nu avem nici măcar un singur indiciu că această "asociere de imagine" ar fi condus la participarea în anturajul menționat la comiterea unor infracțiuni de către polițistul respectiv.
În al doilea caz, comiterea infracțiunilor de fals, uz de fals, înșelăciune (de către unii de la Control) s-a produs în formă continuată și a fost deja sancționată penal de către Parchet. În plus, conducerea instituției a fost chiar obligată, la acel moment, de prevederile legale existente (OMAI nr.400/2004) să ia măsuri de îndepărtare a acestor ofițeri din cadrul Serviciului Control, pregătind mutarea lor la structuri care înregistrau deficit de personal.
Întrebând, de mai multe ori, pe domnul Medrega de ce nu s-a mers până la capăt cu aceste măsuri, dânsul a comentat că "ar fi fost un abuz dacă s-ar fi întâmplat așa, li s-ar fi încălcat niște drepturi", fără să precizeze despre ce abuz instituțional ar fi fost vorba sau ce drepturi ar fi fost încălcate.
Menținerea acestor polițiști în aceeași activitate, promovarea lor ulterioară în funcții, "ștergerea" și ignorarea trecutului lor infracțional reprezintă tot atâtea palme date imaginii instituției.
Oare cadrul legal actual este atât de permisiv ?
Putem menține orice gunoaie în sistem ?
De remarcat este că aceste personaje sunt tocmai acelea care ne prezintă nouă atât de elogios Codul de Etică și Deontologie al polițistului, exact acei oameni despre care conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări este ferm convinsă că au un ascendent moral asupra tuturor.
Cât despre faima lor, având în vedere că toate aceste informații se dorește a fi ascunse sub preș, evident că nu se poate afirma (încă) despre acești ofițeri că ar fi persoane rău famate.
Ba chiar dimpotrivă. Fiindcă domnul inspector general girează, acoperă, transformă toate fărădelegile unora în merite deosebite.
De aceea, în cazul unei fotografii în grup, fiindcă tot am vorbit despre probleme de imagine prin asociere, recomandăm să nu stați prea aproape de ei...
Pentru a nu favoriza... diverse interferențe de imagine.
Evident, în sensul de a nu le-o strica. Pe a lor.
Rămânem noi, cu imaginea noastră șifonată...
Măi nea', ce ai ??! Ești puțin NERVOS ??!
"Aaa, nu ! Probabil din cauza coronavirusului...
Doar puțin iritat..."
Ne-am trezit azi, tam-nesam, cu inspectorul general prin birouri. Apelul de la prânz...
Foarte afectat, dar și puțin nervos, am constatat.
Chiar din prima secundă, imediat ce a deschis ușa.
Nici bună ziua, nici nimic.
"Cine lucrează acolo, în spate ?" Așa au sunat cuvintele, sacadat, ca un răpăit de mitralieră.
Unii s-au ridicat, au luat poziția de drepți și i-au dat raportul.
Alții nici nu l-au băgat în seamă.
"Aici, la acest birou, cine este ?" I s-a răspuns.
"Da ?!" Da.
Alt birou. Aceleași maniere, de om sofisticat și educat.
"Ce faceți aici ? Ce este cu gunoiul ăsta în ușă ??!"
Exprimare rafinată...
În ușă nu era niciun gunoi. Sau poate era...
Dar așteptăm un Tolea Ciumac să-l bage în tomberon... Femeie de serviciu pe palier nu prea avem.
Remarcase un coș de gunoi lângă ușă. I s-au reaprins beculețele de la Logistică și probabil și-a amintit de primele zile de armată când, îmbrâncit de adjutantul de companie, își făcea patul la dungă și trecea imediat pe sectoare. Pe unii îi marchează pe viață această experiență.
"Să duceți gunoiul la tomberon !"
Păi, tocmai ce v-am spus : Îl așteptăm pe Tolea Ciumac...
Alt birou la rând...
"Câți oameni ai în subordine ?"
"23-24"
"Nu știi exact ?! Mai ești șef de birou ?"
"Presupun că da..."
(Răspunsul corect ar fi fost : "nu doriți să verificăm la Resurse Umane ??")
"Și ții ședințe de lucru cu oamenii tăi, îi instruiești bine ?"
"Desigur, mă descurc..."
"Ia să văd agenda de lucru !"
"Poftiți..."
"Ce agendă este asta ? Nu ai nici două cuvinte scrise în ea. Nici nu este înregistrată..."
"Nu trebuie să scriu toată ziua în ea. Nici nu am timp, fiindcă efectiv lucrez. Dar țin minte ce am de făcut"
"Daaa ?? Atunci ține minte să-mi prezinți și un raport de activitate cu ce ai făcut zilnic, că nu rezultă de nicăieri ! Ia-ți agenda de aici !"
Și îi aruncă subordonatului agenda cât colo, "a la volei" sau printr-un procedeu tehnic numit <voleu>, la mai mulți metri distanță.
Acum înțelegem că am avut ceva noroc că nu a fost și fotbalist...
Mai spărgea și un geam... cu șut din voleu !
Măi, nea' ! Ce ai ??! Nu te înțelegem...
Ești puțin nervos ? Nu te mai poți stăpâni ??
Doar puțin iritat..."
Ne-am trezit azi, tam-nesam, cu inspectorul general prin birouri. Apelul de la prânz...
Foarte afectat, dar și puțin nervos, am constatat.
Chiar din prima secundă, imediat ce a deschis ușa.
Nici bună ziua, nici nimic.
"Cine lucrează acolo, în spate ?" Așa au sunat cuvintele, sacadat, ca un răpăit de mitralieră.
Unii s-au ridicat, au luat poziția de drepți și i-au dat raportul.
Alții nici nu l-au băgat în seamă.
"Aici, la acest birou, cine este ?" I s-a răspuns.
"Da ?!" Da.
Alt birou. Aceleași maniere, de om sofisticat și educat.
"Ce faceți aici ? Ce este cu gunoiul ăsta în ușă ??!"
Exprimare rafinată...
În ușă nu era niciun gunoi. Sau poate era...
Dar așteptăm un Tolea Ciumac să-l bage în tomberon... Femeie de serviciu pe palier nu prea avem.
Remarcase un coș de gunoi lângă ușă. I s-au reaprins beculețele de la Logistică și probabil și-a amintit de primele zile de armată când, îmbrâncit de adjutantul de companie, își făcea patul la dungă și trecea imediat pe sectoare. Pe unii îi marchează pe viață această experiență.
"Să duceți gunoiul la tomberon !"
Păi, tocmai ce v-am spus : Îl așteptăm pe Tolea Ciumac...
Alt birou la rând...
"Câți oameni ai în subordine ?"
"23-24"
"Nu știi exact ?! Mai ești șef de birou ?"
"Presupun că da..."
(Răspunsul corect ar fi fost : "nu doriți să verificăm la Resurse Umane ??")
"Și ții ședințe de lucru cu oamenii tăi, îi instruiești bine ?"
"Desigur, mă descurc..."
"Ia să văd agenda de lucru !"
"Poftiți..."
"Ce agendă este asta ? Nu ai nici două cuvinte scrise în ea. Nici nu este înregistrată..."
"Nu trebuie să scriu toată ziua în ea. Nici nu am timp, fiindcă efectiv lucrez. Dar țin minte ce am de făcut"
"Daaa ?? Atunci ține minte să-mi prezinți și un raport de activitate cu ce ai făcut zilnic, că nu rezultă de nicăieri ! Ia-ți agenda de aici !"
Și îi aruncă subordonatului agenda cât colo, "a la volei" sau printr-un procedeu tehnic numit <voleu>, la mai mulți metri distanță.
Acum înțelegem că am avut ceva noroc că nu a fost și fotbalist...
Mai spărgea și un geam... cu șut din voleu !
Măi, nea' ! Ce ai ??! Nu te înțelegem...
Ești puțin nervos ? Nu te mai poți stăpâni ??
sâmbătă, 7 martie 2020
CALIBRUL IMPRESIONANT al unor "SUBIECTE" aflate în vizorul INSPECTORULUI GENERAL al I.G.I.
Un inspector general este totuși un inspector general.
Are în mână hățurile unui întreg inspectorat.
Problematica pe linie de imigrări fiind, fără îndoială, foarte complexă, ar trebui să dispună de capacitatea impresionantă de a prelucra o gamă foarte largă de informări din diverse domenii de activitate specifice instituției.
Și, în mod evident, în baza tuturor datelor primite, să fie capabil de a aproba, identifica, concepe cele mai bune soluții la problemele cu adevărat importante, de a căror rezolvare depinde bunul mers al inspectoratului.
Senzația noastră este însă că domnul Medrega se cam plictisește în funcția pe care o deține.
Când vine vorba despre rezolvarea unor probleme mai serioase, își deleagă competențele. Probabil și datorită faptului că inspectoratul nostru se ține încă destul de bine pe traiectorie, nu este chiar atât de ușor de răsturnat. Și atunci, dacă mașinăria funcționează pe pilot automat, de ce să-și consume energia apăsând la întâmplare pe niște butoane cărora încă nu le-a deslușit clar semnificația ? Mai ales că un astfel de buton, acționat greșit, ar putea însemna "eject !".
Dar mai este un gen de probleme care îi captează serios atenția vigilentului șef al instituției noastre.
De care se ocupă însă cu prioritate. Problemele mărunte !
De ce ar acorda domnul Medrega o importanță ieșită din comun unor aspecte minore, cu mult sub nivelul unui inspector general ? (Nu sunt chiar minore, cum greșit interpretați ! Sunt MAJORE !)
Răspunsul este unul singur : trebuie să facă și dânsul ceva.
Iar acest "ceva" probabil îi oferă satisfacții uriașe, din moment ce exemplele de acest gen sunt nenumărate și ocupă bineînțeles un loc fruntaș în preocupările sale.
https://youtu.be/-A9U_Y3L7XU
"Livache !"
"Să trăiți, șefu !"
"Vino puțin lângă mine, să ascultăm împreună cum duduie motorul inspectoratului.
Îți place cum sună ? Ia, ascultă, ca să te convingi ..."
"Da șefu', jos pălăria ! Sunteți un artist desăvârșit ! Niciodată razele acestui inspectorat nu mi-au încălzit inima atât de intens. Toate mecanismele sunt reglate impecabil, iar linia melodică pe care o emană nu poate aparține decât unei simfonii de succes !"
"Măi Livache, până și tu te-ai mai cizelat puțin...
Tell me : Who's the best engineer that's ever worked here ?"
"Absolutely right, sir ! You are the best ! Ever !"
"Acum că am lămurit și aceste aspecte importante, care trebuiau oricum menționate, ai putea pe viitor să-mi servești cu atenție niște spețe extrafine, ca să nu stricăm această bijuterie de inspectorat ?"
"La ce vă gândiți, maestre ?"
"Mă gândeam să reducem diametrul problemei cercetate, la ceva nesemnificativ, dar sancțiunea să rămână sancțiune ! În acest fel, putem arătă întregului minister că la noi domnește legea și ordinea. Că avem și noi probleme, dar singurele "scăpări" sunt "boabele de mazăre" pe care ai să mi le "servești" tu, Livache".
"Genial, șefu' !"
"Evident, tot ce este mai mare decât un "bob de mazăre", ascunzi sub preș ! Ne-am înțeles ?!"
"Dar cu iceberg-urile ce facem ? Nu le putem ascunde sub preș."
"Este adevărat. Nu le putem trece sub preș. Dar nici nu e nevoie.
Tu doar distragi atenția tuturor cu "mărunțișurile" tale, eu voi "topi" iceberg-urile în direcția care trebuie..."
Cercetare prealabilă pentru achiziționarea unei sticle de apă minerală în timpul programului. Un agent de poliție sancționat cu mustrare scrisă.
Sediul IGI din str.Eforie este o clădire care stătea de mult să cadă, la propriu. Și acum este la fel. Doar că mare parte din lucrători au fost în cele din urmă evacuați.
Toate instalațiile sanitare erau de multă vreme la pământ. Prin țevile de apă curgea deja ceai. Ce păcat că nu era cald și aromat, ci doar o apă ruginită cu gust îndoielnic.
Simpla deschidere a unui robinet risca să trezească un gheizer sau putea destructura un perete întreg.
Un anumit agent de poliție nu a dorit să-și asume acest risc și probabil chiar a urmărit să-și facă un ceai autentic. A anunțat la dispecerat că merge până la magazin să-și cumpere o sticlă de apă minerală.
Dar, ghinion ! Exact în același moment, în magazin își făcuse apariția domnul Medrega.
Au urmat verificări în toată regula ale Serviciului Control. Cum a reușit acel agent de poliție să-și neglijeze serviciul lipsind 5 minute pentru a nu-și neglija sănătatea ? Acesta ar fi trebuit să fie obiectul verificărilor, dar controlorii pregătiseră deja materialul de sesizare a faptelor doar din prisma părăsirii neautorizate a postului. Fără a evidenția sub nicio formă condițiile de lucru precare existente. Și fără a sufla un cuvânt că și în prezent există oameni care lucrează acolo.
Inspectorul general l-a trimis, fără nicio remușcare pe polițistul respectiv în cercetare prealabilă. În aceeași perioadă, mai multe miliarde de lei vechi erau deturnate de la destinația lor legală. Evident, Controlul era preocupat de cu totul alte verificări. Sticla de apă minerală avusese prioritate. Agentul s-a ales în final cu o mustrare scrisă. Cinismul inspectorului general : polițistul trebuia să anticipeze situația dificilă și să-și asigure apa potabilă din timp, cu ceva timp înainte de începerea serviciului.
Sancțiunea pe care acesta a contestat-o la șeful ierarhic al lui Medrega a fost admisă. Să înțelegem că există oameni în minister care NU AU judecata alterată. Dar de ce alții O AU, li se explică în permanență acest lucru și tot degeaba ?
Cercetare prealabilă pentru "omiterea" cu bună știință, premeditată, a măsurii de la pantalonii de uniformă, în completarea cererii de echipament pe anul 2019. Încă nu s-a stabilit o sancțiune, cercetarea continuă și în prezent.
Un agent de poliție a solicitat în anul 2018 o pereche de pantaloni și un tricou, printr-o cerere de echipament care să-i asigure necesarul de uniformă pentru anul 2019. Au mai existat și alte cereri de echipament depuse de personalul IGI, dar niciuna nu a fost onorată prin grija instituției, care nici nu avusese în plan să facă achiziții de uniforme în perioada următoare.
Evident, nimeni nu a anticipat că va veni acea dispoziție a secretarului general MAI, din vara anului trecut, prin care se instituia portul obligatoriu al uniformei de serviciu. Când s-a întâmplat, unii polițiști s-au dus repede să-și cumpere uniforme din comerț, deși acest lucru este interzis printr-un OMAI din 2009. La verificarea portului regulamentar al uniformei, agentul de poliție a ridicat din umeri și a arătat hârtia pe care a completat-o, dar care, din motive independente de voința lui, nu a fost onorată.
Dar Medrega : "Serios ??! Ia să vedem... Păi, nu ai completat măsura de la pantaloni. Cum vrei să facem achiziții de echipament, dacă tu, în mod intenționat, nu dai măsura de la pantaloni ?"
Și, absolut senin, fără niciun fel de problemă, l-a trimis pe agent în cercetare prealabilă.
A desemnat pentru efectuarea acestei cercetări nu orice ofițer, ci chiar un director al unei direcții operative din cadrul IGI.
Bineînțeles, înainte de a face acest lucru, s-a asigurat că i se ridică "la fileu" nota raport a Serviciului Control prin care agentul respectiv era marcat ca și vinovat că nu s-a preocupat de asigurarea uniformei, că nu a fost sincer în declarații și a încercat să inducă în eroare organul de control.
Și toate acestea în timp ce, printre degetele de voleibalist dibace, din neglijență sau management defectuos, i se "topeau" miliarde de lei vechi. Controlul avea de lucru și nu "vedea" absolut nimic, "găurile" fiind descoperite de alte structuri, din afara IGI, chemate să efectueze un audit.
În lucru...
Are în mână hățurile unui întreg inspectorat.
Problematica pe linie de imigrări fiind, fără îndoială, foarte complexă, ar trebui să dispună de capacitatea impresionantă de a prelucra o gamă foarte largă de informări din diverse domenii de activitate specifice instituției.
Și, în mod evident, în baza tuturor datelor primite, să fie capabil de a aproba, identifica, concepe cele mai bune soluții la problemele cu adevărat importante, de a căror rezolvare depinde bunul mers al inspectoratului.
Senzația noastră este însă că domnul Medrega se cam plictisește în funcția pe care o deține.
Când vine vorba despre rezolvarea unor probleme mai serioase, își deleagă competențele. Probabil și datorită faptului că inspectoratul nostru se ține încă destul de bine pe traiectorie, nu este chiar atât de ușor de răsturnat. Și atunci, dacă mașinăria funcționează pe pilot automat, de ce să-și consume energia apăsând la întâmplare pe niște butoane cărora încă nu le-a deslușit clar semnificația ? Mai ales că un astfel de buton, acționat greșit, ar putea însemna "eject !".
Dar mai este un gen de probleme care îi captează serios atenția vigilentului șef al instituției noastre.
De care se ocupă însă cu prioritate. Problemele mărunte !
De ce ar acorda domnul Medrega o importanță ieșită din comun unor aspecte minore, cu mult sub nivelul unui inspector general ? (Nu sunt chiar minore, cum greșit interpretați ! Sunt MAJORE !)
Răspunsul este unul singur : trebuie să facă și dânsul ceva.
Iar acest "ceva" probabil îi oferă satisfacții uriașe, din moment ce exemplele de acest gen sunt nenumărate și ocupă bineînțeles un loc fruntaș în preocupările sale.
https://youtu.be/-A9U_Y3L7XU
"Livache !"
"Să trăiți, șefu !"
"Vino puțin lângă mine, să ascultăm împreună cum duduie motorul inspectoratului.
Îți place cum sună ? Ia, ascultă, ca să te convingi ..."
"Da șefu', jos pălăria ! Sunteți un artist desăvârșit ! Niciodată razele acestui inspectorat nu mi-au încălzit inima atât de intens. Toate mecanismele sunt reglate impecabil, iar linia melodică pe care o emană nu poate aparține decât unei simfonii de succes !"
"Măi Livache, până și tu te-ai mai cizelat puțin...
Tell me : Who's the best engineer that's ever worked here ?"
"Absolutely right, sir ! You are the best ! Ever !"
"Acum că am lămurit și aceste aspecte importante, care trebuiau oricum menționate, ai putea pe viitor să-mi servești cu atenție niște spețe extrafine, ca să nu stricăm această bijuterie de inspectorat ?"
"La ce vă gândiți, maestre ?"
"Mă gândeam să reducem diametrul problemei cercetate, la ceva nesemnificativ, dar sancțiunea să rămână sancțiune ! În acest fel, putem arătă întregului minister că la noi domnește legea și ordinea. Că avem și noi probleme, dar singurele "scăpări" sunt "boabele de mazăre" pe care ai să mi le "servești" tu, Livache".
"Genial, șefu' !"
"Evident, tot ce este mai mare decât un "bob de mazăre", ascunzi sub preș ! Ne-am înțeles ?!"
"Dar cu iceberg-urile ce facem ? Nu le putem ascunde sub preș."
"Este adevărat. Nu le putem trece sub preș. Dar nici nu e nevoie.
Tu doar distragi atenția tuturor cu "mărunțișurile" tale, eu voi "topi" iceberg-urile în direcția care trebuie..."
Cercetare prealabilă pentru achiziționarea unei sticle de apă minerală în timpul programului. Un agent de poliție sancționat cu mustrare scrisă.
Sediul IGI din str.Eforie este o clădire care stătea de mult să cadă, la propriu. Și acum este la fel. Doar că mare parte din lucrători au fost în cele din urmă evacuați.
Toate instalațiile sanitare erau de multă vreme la pământ. Prin țevile de apă curgea deja ceai. Ce păcat că nu era cald și aromat, ci doar o apă ruginită cu gust îndoielnic.
Simpla deschidere a unui robinet risca să trezească un gheizer sau putea destructura un perete întreg.
Un anumit agent de poliție nu a dorit să-și asume acest risc și probabil chiar a urmărit să-și facă un ceai autentic. A anunțat la dispecerat că merge până la magazin să-și cumpere o sticlă de apă minerală.
Dar, ghinion ! Exact în același moment, în magazin își făcuse apariția domnul Medrega.
Au urmat verificări în toată regula ale Serviciului Control. Cum a reușit acel agent de poliție să-și neglijeze serviciul lipsind 5 minute pentru a nu-și neglija sănătatea ? Acesta ar fi trebuit să fie obiectul verificărilor, dar controlorii pregătiseră deja materialul de sesizare a faptelor doar din prisma părăsirii neautorizate a postului. Fără a evidenția sub nicio formă condițiile de lucru precare existente. Și fără a sufla un cuvânt că și în prezent există oameni care lucrează acolo.
Inspectorul general l-a trimis, fără nicio remușcare pe polițistul respectiv în cercetare prealabilă. În aceeași perioadă, mai multe miliarde de lei vechi erau deturnate de la destinația lor legală. Evident, Controlul era preocupat de cu totul alte verificări. Sticla de apă minerală avusese prioritate. Agentul s-a ales în final cu o mustrare scrisă. Cinismul inspectorului general : polițistul trebuia să anticipeze situația dificilă și să-și asigure apa potabilă din timp, cu ceva timp înainte de începerea serviciului.
Sancțiunea pe care acesta a contestat-o la șeful ierarhic al lui Medrega a fost admisă. Să înțelegem că există oameni în minister care NU AU judecata alterată. Dar de ce alții O AU, li se explică în permanență acest lucru și tot degeaba ?
Cercetare prealabilă pentru "omiterea" cu bună știință, premeditată, a măsurii de la pantalonii de uniformă, în completarea cererii de echipament pe anul 2019. Încă nu s-a stabilit o sancțiune, cercetarea continuă și în prezent.
Un agent de poliție a solicitat în anul 2018 o pereche de pantaloni și un tricou, printr-o cerere de echipament care să-i asigure necesarul de uniformă pentru anul 2019. Au mai existat și alte cereri de echipament depuse de personalul IGI, dar niciuna nu a fost onorată prin grija instituției, care nici nu avusese în plan să facă achiziții de uniforme în perioada următoare.
Evident, nimeni nu a anticipat că va veni acea dispoziție a secretarului general MAI, din vara anului trecut, prin care se instituia portul obligatoriu al uniformei de serviciu. Când s-a întâmplat, unii polițiști s-au dus repede să-și cumpere uniforme din comerț, deși acest lucru este interzis printr-un OMAI din 2009. La verificarea portului regulamentar al uniformei, agentul de poliție a ridicat din umeri și a arătat hârtia pe care a completat-o, dar care, din motive independente de voința lui, nu a fost onorată.
Dar Medrega : "Serios ??! Ia să vedem... Păi, nu ai completat măsura de la pantaloni. Cum vrei să facem achiziții de echipament, dacă tu, în mod intenționat, nu dai măsura de la pantaloni ?"
Și, absolut senin, fără niciun fel de problemă, l-a trimis pe agent în cercetare prealabilă.
A desemnat pentru efectuarea acestei cercetări nu orice ofițer, ci chiar un director al unei direcții operative din cadrul IGI.
Bineînțeles, înainte de a face acest lucru, s-a asigurat că i se ridică "la fileu" nota raport a Serviciului Control prin care agentul respectiv era marcat ca și vinovat că nu s-a preocupat de asigurarea uniformei, că nu a fost sincer în declarații și a încercat să inducă în eroare organul de control.
Și toate acestea în timp ce, printre degetele de voleibalist dibace, din neglijență sau management defectuos, i se "topeau" miliarde de lei vechi. Controlul avea de lucru și nu "vedea" absolut nimic, "găurile" fiind descoperite de alte structuri, din afara IGI, chemate să efectueze un audit.
În lucru...
marți, 3 martie 2020
BACK to the FUTURE...
Ambiționați și mai tare de uluitoarea întorsătură (ca la Ploiești) pe care au luat-o lucrurile în cazul elaborării "celebrei" aplicații informatice pentru centralizarea rezultatelor obținute de personalul IGI la evaluarea de serviciu anuală, iată că suntem pregătiți acum cu un nou proiect. Poate, de data aceasta vom avea mai mult noroc.
Scuze, ploieștenilor, iată aici și un link care explică cum de a ajuns orașul vostru atât de popular, dintr-un anumit punct de vedere, utilizat în primele 100 expresii cunoscute de orice român :
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/a-o-intoarce-ca-la-ploiesti-povestea-unei-expresii-care-a-facut-istorie
Pentru cei ce nu cunosc, în primăvara trecută, la sugestia noastră, inspectorul general a aprobat constituirea unui grup de lucru care să analizeze oportunitatea elaborării unei aplicații informatice în scopul optimizării activității de centralizare a rezultatelor obținute de personalul IGI la evaluarea de serviciu.
Controlul nostru (cel mai competent !), care avusese speța în deliberare aproximativ 2 luni, i-a propus domnului comandant Medrega (iar acesta a aprobat) un set de măsuri concrete, cu termene precise de aplicare. Măsurile respective vizau, în principal, elaborarea unei proceduri operaționale și analiza de oportunitate solicitată în cadrul grupul de lucru constituit.
Pe hârtie, toate arătau impecabil.
Procedura s-a realizat și s-a avizat (conform termenului acordat), grupul de lucru s-a întrunit și a avut o primă ședință constructivă.
Apoi, în lipsa oricărei susțineri, s-a ales praful de întregul proiect.
În fond, hârtiile erau cele importante. Și trebuiau produse.
Nu activitatea în sine.
A mai trecut o jumătate de an și lucrurile păreau a fi îngropate definitiv.
Dar iată că a venit auditul...și atmosfera s-a înviorat brusc.
Controlul s-a trezit din aparenta letargie și a început să-și inventarieze repede procedurile. Bineînțeles că, de atât interes ce au acordat acelei proceduri operaționale, și-au dat seama că nici nu apucaseră să o recepționeze. La mai bine de șase luni de la data la care a fost întocmită. Nici în prezent nu este luată la cunoștință de către cei care trebuie să o aplice.
Au încercat apoi, fără succes, să afle unde s-a rupt filmul.
Apoi, dintr-o dată : "Dar aplicația? Unde-i aplicația elaborată ? ... Aaaaaaaaa ! Avem o problemă, deci ! Nu s-a realizat aplicația !"
A trecut auditul, s-a mai relaxat puțin situația, dar Controlul a rămas fixat pe tragerea la răspundere cu orice preț, urmărind firul neregulilor constatate :
"Nu s-au identificat înscrisuri care să ateste desfășurarea vreunei activități în cadrul grupului de lucru constituit. Ați apucat să faceți ceva la această aplicație ? Unde ați consemnat ?"
Au început să curgă "invitații la o cafea", audieri, rapoarte. Concluzii, procese verbale, etc. Se conturează o nouă cercetare prealabilă...
Se caută, în mod evident, vinovați.
Pentru a acoperi lipsa de implicare a unor șefi.
"Ce aplicație de evaluare ? V-ați întrunit de un an de zile. Dacă nu a ieșit nimic, înseamnă că nu era oportună ". Exemplu de gândire analitică din partea unui astfel de șef. Care, în mod teoretic, ar fi trebuit să fie un fan declarat al oricărei îmbunătățiri aduse activității.
Este firesc să-ți pui întrebarea :
A fost susținut cu adevărat acest proiect ?
Acum, doar n-o să-l scoatem vinovat din nou pe domnul Medrega.
Îi acordăm deocamdată circumstanțe atenuante. Însă dacă ar fi ținut puțin la creșterea performanței și ar fi acționat în acest sens, s-ar fi scos mult mai elegant din această ecuație. Pentru că și dumnealui este perceput ca o uriașă frână în calea progresului.
Nu e timpul pierdut. Vor mai urma și alte ocazii pentru ca domnul Medrega să-și etaleze spiritul inovator. Să vedem cum va reacționa.
Le va rata din nou pe toate ?
Deci, am rezolvat-o și cu evaluarea informatizată a personalului. Centralizarea calificativelor se face în continuare cu creionul pe hârtie, nu avem certitudinea că punctajele sunt calculate corect, dar cine mai pierde timpul să le verifice ? Chiar dacă s-ar descoperi vreo eroare, nu mai poate fi corectată acum. S-a împlinit de mult termenul în care puteau fi întocmite (și eventual corectate) evaluările de serviciu.
În loc să se asigure întărirea procesului de modernizare și debirocratizare, ce să vezi ? Se anulează totul și se caută vinovați.
Cine se împotrivește evidenței informatizate, implementării, prelucrării și centralizării computerizate a datelor de personal ?
Răspunsul poate fi următorul : cineva căruia nu-i place deloc ordinea, ba chiar se simte mai bine în haos, unde își poate impune propriile reguli. De ce să deții un sistem informatic bine pus la punct, când poți avea situații de genul celor întâmplate la CCSLCP ARAD, unde 50 polițiști au rămas neevaluați anul trecut, ulterior apărând alte calificative, în fals, acordate de persoane care nu aveau acest drept.
Strategia noastră
Din acest moment vom pune întrebări extrem de simple care nu au decât o singură variantă de răspuns. De genul : "Doriți să creșteți performanța în activitatea Serviciului Resurse Umane ?"
(Ar îndrăzni cineva să zică : "Nu !" ?!)
Vom solicita aplicarea unor măsuri imediate de creștere a eficienței în muncă. Pe care le vom monitoriza extrem de atent.
Vom critica ineficiența. Vom stimula creșterea performanței. Vom urmări ca lucrurile să fie făcute cum trebuie. Vom satiriza incompetența. Cum ?
Arătând gunoaiele de sub preș ! Punând întrebări incomode ! Solicitând explicații ! Făcându-i de râs pe cei ce vor îndrăzni să-și bată joc de muncă noastră.
De ce s-a stabilit așa și nu așa ? De ce nu se ține cont de punctele de vedere ale DGMRU ? De ce persistă practici neunitare ? De ce politica de Resurse Umane a IGI nu este orientată spre angajați, ci împotriva lor ?
Recomandarea noastră este ca, de acum înainte, deciziile șefului acestei structuri să fie discutate în prealabil și supuse votului unui consiliu director format din 3 sau 5 membri, ofițeri din cadrul serviciului care au habar despre cum ar trebui gestionată problematica de Resurse Umane. Iar șeful serviciului să se abțină de la a mai da dispoziții dacă nu întrunește majoritatea voturilor membrilor acestui consiliu. Decizia trebuie să fie fermă, asumată și responsabilă. Nu luată la întâmplare.
Așa se întâmplă când stilul unuia de conducere dă chix.
Îl ajută alții să iasă la liman.
Dacă nu se mai poate abține și va dori cu tot dinadinsul să-și propage în continuare ideile răsuflate și volatile, atunci să aibă în vedere că există alternative viabile și sustenabile la modul său haotic de a percepe lucrurile.
Am văzut cu toții ce management defectuos s-a aplicat la nivelul serviciului Resurse Umane.
Domnule Medrega, sunteți mulțumit de calitățile manageriale ale șefului serviciului ? Dacă da, atunci asumați-vă această opinie personală. Dacă nu, atunci implicați-vă corespunzător. Ați văzut bine că și lipsa de reacție poate fi sancționată (Vezi control DGMRU).
Deci, după cum spuneam, în firava noastră intenție de a ne apropia de un mod de lucru aflat în tendințele mileniului III, nu am reușit decât să-l stârnim și să ni-l punem în cap pe șeful serviciului, un om cu viziune retrogradă, pentru care nu există, dar nici nu sunt posibile variante de a progresa, decât poate dacă ne-am dubla sau tripla efectivul peste noapte. Dar nici așa nu este sigur că serviciul și-ar putea atinge obiectivele. De unde atâția oameni ? Este cineva tentat să mai vină la Resurse Umane ?
Nu. Dimpotrivă ! Toată lumea vrea să plece cât mai repede și cât mai departe. Unii chiar au reușit... Destul de greu, dar au reușit.
Cei care am rămas, ne-am întors din nou în epoca de piatră.
Unii dintre noi se vor alege cu siguranță și cu o cercetare prealabilă, pentru că nu am fost în stare să ne impunem punctul de vedere și ne-am lăsat angrenați în diverse activități fără a avea un minim de suport teoretic și practic, mergând pe premisa că șeful serviciului știe ce face și că își va asuma răspunderea pentru soluțiile adoptate.
continuare...
Scuze, ploieștenilor, iată aici și un link care explică cum de a ajuns orașul vostru atât de popular, dintr-un anumit punct de vedere, utilizat în primele 100 expresii cunoscute de orice român :
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/a-o-intoarce-ca-la-ploiesti-povestea-unei-expresii-care-a-facut-istorie
Pentru cei ce nu cunosc, în primăvara trecută, la sugestia noastră, inspectorul general a aprobat constituirea unui grup de lucru care să analizeze oportunitatea elaborării unei aplicații informatice în scopul optimizării activității de centralizare a rezultatelor obținute de personalul IGI la evaluarea de serviciu.
Controlul nostru (cel mai competent !), care avusese speța în deliberare aproximativ 2 luni, i-a propus domnului comandant Medrega (iar acesta a aprobat) un set de măsuri concrete, cu termene precise de aplicare. Măsurile respective vizau, în principal, elaborarea unei proceduri operaționale și analiza de oportunitate solicitată în cadrul grupul de lucru constituit.
Pe hârtie, toate arătau impecabil.
Procedura s-a realizat și s-a avizat (conform termenului acordat), grupul de lucru s-a întrunit și a avut o primă ședință constructivă.
Apoi, în lipsa oricărei susțineri, s-a ales praful de întregul proiect.
În fond, hârtiile erau cele importante. Și trebuiau produse.
Nu activitatea în sine.
A mai trecut o jumătate de an și lucrurile păreau a fi îngropate definitiv.
Dar iată că a venit auditul...și atmosfera s-a înviorat brusc.
Controlul s-a trezit din aparenta letargie și a început să-și inventarieze repede procedurile. Bineînțeles că, de atât interes ce au acordat acelei proceduri operaționale, și-au dat seama că nici nu apucaseră să o recepționeze. La mai bine de șase luni de la data la care a fost întocmită. Nici în prezent nu este luată la cunoștință de către cei care trebuie să o aplice.
Au încercat apoi, fără succes, să afle unde s-a rupt filmul.
Apoi, dintr-o dată : "Dar aplicația? Unde-i aplicația elaborată ? ... Aaaaaaaaa ! Avem o problemă, deci ! Nu s-a realizat aplicația !"
A trecut auditul, s-a mai relaxat puțin situația, dar Controlul a rămas fixat pe tragerea la răspundere cu orice preț, urmărind firul neregulilor constatate :
"Nu s-au identificat înscrisuri care să ateste desfășurarea vreunei activități în cadrul grupului de lucru constituit. Ați apucat să faceți ceva la această aplicație ? Unde ați consemnat ?"
Au început să curgă "invitații la o cafea", audieri, rapoarte. Concluzii, procese verbale, etc. Se conturează o nouă cercetare prealabilă...
Se caută, în mod evident, vinovați.
Pentru a acoperi lipsa de implicare a unor șefi.
"Ce aplicație de evaluare ? V-ați întrunit de un an de zile. Dacă nu a ieșit nimic, înseamnă că nu era oportună ". Exemplu de gândire analitică din partea unui astfel de șef. Care, în mod teoretic, ar fi trebuit să fie un fan declarat al oricărei îmbunătățiri aduse activității.
Este firesc să-ți pui întrebarea :
A fost susținut cu adevărat acest proiect ?
Acum, doar n-o să-l scoatem vinovat din nou pe domnul Medrega.
Îi acordăm deocamdată circumstanțe atenuante. Însă dacă ar fi ținut puțin la creșterea performanței și ar fi acționat în acest sens, s-ar fi scos mult mai elegant din această ecuație. Pentru că și dumnealui este perceput ca o uriașă frână în calea progresului.
Nu e timpul pierdut. Vor mai urma și alte ocazii pentru ca domnul Medrega să-și etaleze spiritul inovator. Să vedem cum va reacționa.
Le va rata din nou pe toate ?
Deci, am rezolvat-o și cu evaluarea informatizată a personalului. Centralizarea calificativelor se face în continuare cu creionul pe hârtie, nu avem certitudinea că punctajele sunt calculate corect, dar cine mai pierde timpul să le verifice ? Chiar dacă s-ar descoperi vreo eroare, nu mai poate fi corectată acum. S-a împlinit de mult termenul în care puteau fi întocmite (și eventual corectate) evaluările de serviciu.
În loc să se asigure întărirea procesului de modernizare și debirocratizare, ce să vezi ? Se anulează totul și se caută vinovați.
Cine se împotrivește evidenței informatizate, implementării, prelucrării și centralizării computerizate a datelor de personal ?
Răspunsul poate fi următorul : cineva căruia nu-i place deloc ordinea, ba chiar se simte mai bine în haos, unde își poate impune propriile reguli. De ce să deții un sistem informatic bine pus la punct, când poți avea situații de genul celor întâmplate la CCSLCP ARAD, unde 50 polițiști au rămas neevaluați anul trecut, ulterior apărând alte calificative, în fals, acordate de persoane care nu aveau acest drept.
Strategia noastră
Din acest moment vom pune întrebări extrem de simple care nu au decât o singură variantă de răspuns. De genul : "Doriți să creșteți performanța în activitatea Serviciului Resurse Umane ?"
(Ar îndrăzni cineva să zică : "Nu !" ?!)
Vom solicita aplicarea unor măsuri imediate de creștere a eficienței în muncă. Pe care le vom monitoriza extrem de atent.
Vom critica ineficiența. Vom stimula creșterea performanței. Vom urmări ca lucrurile să fie făcute cum trebuie. Vom satiriza incompetența. Cum ?
Arătând gunoaiele de sub preș ! Punând întrebări incomode ! Solicitând explicații ! Făcându-i de râs pe cei ce vor îndrăzni să-și bată joc de muncă noastră.
De ce s-a stabilit așa și nu așa ? De ce nu se ține cont de punctele de vedere ale DGMRU ? De ce persistă practici neunitare ? De ce politica de Resurse Umane a IGI nu este orientată spre angajați, ci împotriva lor ?
Recomandarea noastră este ca, de acum înainte, deciziile șefului acestei structuri să fie discutate în prealabil și supuse votului unui consiliu director format din 3 sau 5 membri, ofițeri din cadrul serviciului care au habar despre cum ar trebui gestionată problematica de Resurse Umane. Iar șeful serviciului să se abțină de la a mai da dispoziții dacă nu întrunește majoritatea voturilor membrilor acestui consiliu. Decizia trebuie să fie fermă, asumată și responsabilă. Nu luată la întâmplare.
Așa se întâmplă când stilul unuia de conducere dă chix.
Îl ajută alții să iasă la liman.
Dacă nu se mai poate abține și va dori cu tot dinadinsul să-și propage în continuare ideile răsuflate și volatile, atunci să aibă în vedere că există alternative viabile și sustenabile la modul său haotic de a percepe lucrurile.
Am văzut cu toții ce management defectuos s-a aplicat la nivelul serviciului Resurse Umane.
Domnule Medrega, sunteți mulțumit de calitățile manageriale ale șefului serviciului ? Dacă da, atunci asumați-vă această opinie personală. Dacă nu, atunci implicați-vă corespunzător. Ați văzut bine că și lipsa de reacție poate fi sancționată (Vezi control DGMRU).
Deci, după cum spuneam, în firava noastră intenție de a ne apropia de un mod de lucru aflat în tendințele mileniului III, nu am reușit decât să-l stârnim și să ni-l punem în cap pe șeful serviciului, un om cu viziune retrogradă, pentru care nu există, dar nici nu sunt posibile variante de a progresa, decât poate dacă ne-am dubla sau tripla efectivul peste noapte. Dar nici așa nu este sigur că serviciul și-ar putea atinge obiectivele. De unde atâția oameni ? Este cineva tentat să mai vină la Resurse Umane ?
Nu. Dimpotrivă ! Toată lumea vrea să plece cât mai repede și cât mai departe. Unii chiar au reușit... Destul de greu, dar au reușit.
Cei care am rămas, ne-am întors din nou în epoca de piatră.
Unii dintre noi se vor alege cu siguranță și cu o cercetare prealabilă, pentru că nu am fost în stare să ne impunem punctul de vedere și ne-am lăsat angrenați în diverse activități fără a avea un minim de suport teoretic și practic, mergând pe premisa că șeful serviciului știe ce face și că își va asuma răspunderea pentru soluțiile adoptate.
continuare...
duminică, 1 martie 2020
De ce un MANAGER trebuie să aibă, în primul rând, BUN SIMȚ ?
La platane...
După doi ani de zile în care a trecut efectiv ca gâsca prin baltă, plescăind inutil apa din jur, deranjând și ultimii mormoloci care și-ar fi văzut liniștiți de treabă, iată că, în sfârșit, se prinde și de inspectorul general ceva.
Teama de a ajunge să fie tras la răspundere pentru ceea ce a făcut. Sau, mai bine zis, pentru ceea ce NU a făcut.
Tactica aceasta, de a lăsa lucrurile în voia lor, fără a întreprinde nimic, funcționează numai atunci când, indiferent ce măsuri ai lua, mașinăria pe care o gestionezi este atât de bine reglată încât "merge ceas".
Dar chiar și așa, periodic trebuie să ai grijă ca toate mecanismele să fie bine întreținute, să le elimini pe cât posibil uzura, să fie bine unse, etc.
Ne aflăm într-o astfel de situație ?
La Inspectoratul General pentru Imigrări ??!
Domnule Medrega... V-a furat peisajul ?
Despre management vorbim...
Actul managerial presupune IMPLICARE.
Dacă nu ai ales însă să-ți sufleci mânecile la propriu, tot trebuie să ai pe cineva în subordine care să o facă în numele tău.
Aceasta se cheamă delegare de competențe.
Adică iei decizii și le pui în practică prin intermediul altora.
Aceasta se cheamă delegare de competențe.
Adică iei decizii și le pui în practică prin intermediul altora.
Principala sarcină a unui MANAGER este să ungă toate mecanismele și să le ferească de uzură. Atunci când ele funcționează corect.
Și să INTERVINĂ acolo unde se mai blochează o roată dințată, se mai rupe o curea de transmisie, etc.
(Este o întreagă "inginerie" aici, domnule inginer ! Nimeni nu a spus că e ușor).
(Este o întreagă "inginerie" aici, domnule inginer ! Nimeni nu a spus că e ușor).
Un manager nu trebuie să fie neapărat un specialist redutabil sau un bun profesionist. Deși nu ar strica.
Nici un dirijor nu știe să cânte la toate instrumentele, dar cu toate acestea, pentru a-și atinge menirea, trebuie să fie capabil să conducă orchestra, imprimându-i acesteia ritmul, dinamica și sincronizarea fără de care orice concert ar fi ratat.
Până la urmă, exceptând experiența, aproape toate acțiunile unui coordonator se rezumă, în principal, la un singur lucru: BUNUL SIMȚ.
Trebuie să fii CONECTAT. Să OBSERVI atent. (PERCEPȚIE realistă).
Să SESIZEZI orice notă falsă sau diferență de ritm, nesincronizare (dacă ești dirijor) sau orice trepidație, zgomot anormal, acel "bate undeva" (dacă ești inginer).
Evident, dacă TE INTERESEAZĂ să coordonezi ceva de calitate.
Trebuie să fii CONECTAT. Să OBSERVI atent. (PERCEPȚIE realistă).
Să SESIZEZI orice notă falsă sau diferență de ritm, nesincronizare (dacă ești dirijor) sau orice trepidație, zgomot anormal, acel "bate undeva" (dacă ești inginer).
Evident, dacă TE INTERESEAZĂ să coordonezi ceva de calitate.
De aceea, prima condiție pe care ar trebui să o îndeplinească un manager este aceea de a avea un minim de bun simț.
Este o condiție "fără de care nu" ... poți activa ca MANAGER.
(Ei, nu ?!) Ei, da !!
ALTFEL, se întâmplă ca în ziua de ieri, cu doamnele de la DGMRU, după expunerea concluziilor rezultate în urma controlului efectuat la Resurse Umane, când inspectorul general a reacționat total "neinspirat" :
"Dar de ce ați reținut toate aceste nereguli (și) în sarcina mea ?
Eu am preluat așa din 2016 ..."
Foarte (ne)inspirat... Aproape lipsit de bun simț !
(Dar, de atunci ai mai "ajustat"ceva ? Că, uite, avem niște "mici" probleme...)
Din câte am observat și noi, în cadrul ședinței, lucrătorii și-au asumat toate lipsurile constatate. Deși, parte dintre acestea erau de mult cunoscute și au fost semnalate de nenumărate ori, inclusiv în scris, până la nivelul conducerii instituției. Nu vom insista asupra aspectelor sesizate cu ocazia controlului, multe dintre acestea fiind previzibile. Printre altele, au fost constatate deficiențe de operare în evidențe, diverse erori în stabilirea drepturilor personalului sau greșeli în determinarea perioadelor la calculul vechimii în serviciu / încadrarea în condiții de muncă. Calitatea datelor din aplicația specifică lasă de dorit, etc.
Pentru asumarea răspunderii au fost citate toate cadrele implicate, inclusiv șeful serviciului.
În mai multe spețe, controlul DGMRU a concluzionat că răspunzător pentru problemele depistate este chiar inspectorul general.
MANAGERUL ? Nu ! Este doar o funcție decorativă, nu trebuie să răspundă de nimic. El doar CONDUCE și DISPUNE. Alții execută.
Să răspundă CEI care au executat defectuos. De asta avem CONTROL, de asta se fac CERCETĂRI PREALABILE / ADMINISTRATIVE. Se aplică sancțiuni, se stabilesc și se impută prejudicii.
Asta face un manager. Aplică pedepse. Trasează direcții.
Stabilește strategii. Remediază.
MANAGERUL ia decizii importante, nu trebuie tras la răspundere.
EL trage la răspundere pe alții...
Acum, poate realizezi și dumneata, domnule Medrega, de ce vrem să plecăm cu toții, care încotro !
Și mai sunt câțiva șefi exact ca dumneata.
Nu-și asumă răspunderea pentru nimic în lume.
Dacă lucrurile ies prost, se dau imediat la o parte.
Nici măcar nu ajung să fie cercetați.
În cel mai rău caz, atenționați.
Cei care răspundem suntem tot noi, vulnerabili în fața oricărui control, deși atragem în permanență atenția asupra neregulilor.
Ți-ai luat mașină capabilă, dar nu ai grijă de ea. Nu îi faci reviziile la timp, dar ai pretenția să plece în trombă de la semafor. Conduci absent, neglijent, fără a respecta vreo regulă de circulație. Până la urmă o bagi în șanț, intri într-un copac sau, mai rău, lovești un om pe trecere de pietoni. Și cine e vinovat ?
Mașina ? Sau...
Este o condiție "fără de care nu" ... poți activa ca MANAGER.
(Ei, nu ?!) Ei, da !!
ALTFEL, se întâmplă ca în ziua de ieri, cu doamnele de la DGMRU, după expunerea concluziilor rezultate în urma controlului efectuat la Resurse Umane, când inspectorul general a reacționat total "neinspirat" :
"Dar de ce ați reținut toate aceste nereguli (și) în sarcina mea ?
Eu am preluat așa din 2016 ..."
Foarte (ne)inspirat... Aproape lipsit de bun simț !
(Dar, de atunci ai mai "ajustat"ceva ? Că, uite, avem niște "mici" probleme...)
Din câte am observat și noi, în cadrul ședinței, lucrătorii și-au asumat toate lipsurile constatate. Deși, parte dintre acestea erau de mult cunoscute și au fost semnalate de nenumărate ori, inclusiv în scris, până la nivelul conducerii instituției. Nu vom insista asupra aspectelor sesizate cu ocazia controlului, multe dintre acestea fiind previzibile. Printre altele, au fost constatate deficiențe de operare în evidențe, diverse erori în stabilirea drepturilor personalului sau greșeli în determinarea perioadelor la calculul vechimii în serviciu / încadrarea în condiții de muncă. Calitatea datelor din aplicația specifică lasă de dorit, etc.
Pentru asumarea răspunderii au fost citate toate cadrele implicate, inclusiv șeful serviciului.
În mai multe spețe, controlul DGMRU a concluzionat că răspunzător pentru problemele depistate este chiar inspectorul general.
MANAGERUL ? Nu ! Este doar o funcție decorativă, nu trebuie să răspundă de nimic. El doar CONDUCE și DISPUNE. Alții execută.
Să răspundă CEI care au executat defectuos. De asta avem CONTROL, de asta se fac CERCETĂRI PREALABILE / ADMINISTRATIVE. Se aplică sancțiuni, se stabilesc și se impută prejudicii.
Asta face un manager. Aplică pedepse. Trasează direcții.
Stabilește strategii. Remediază.
MANAGERUL ia decizii importante, nu trebuie tras la răspundere.
EL trage la răspundere pe alții...
Acum, poate realizezi și dumneata, domnule Medrega, de ce vrem să plecăm cu toții, care încotro !
Și mai sunt câțiva șefi exact ca dumneata.
Nu-și asumă răspunderea pentru nimic în lume.
Dacă lucrurile ies prost, se dau imediat la o parte.
Nici măcar nu ajung să fie cercetați.
În cel mai rău caz, atenționați.
Cei care răspundem suntem tot noi, vulnerabili în fața oricărui control, deși atragem în permanență atenția asupra neregulilor.
Ți-ai luat mașină capabilă, dar nu ai grijă de ea. Nu îi faci reviziile la timp, dar ai pretenția să plece în trombă de la semafor. Conduci absent, neglijent, fără a respecta vreo regulă de circulație. Până la urmă o bagi în șanț, intri într-un copac sau, mai rău, lovești un om pe trecere de pietoni. Și cine e vinovat ?
Mașina ? Sau...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)