Medrega se roagă de Comisiile care au stabilit oportunitatea decontării cheltuielilor de transport să revină asupra deciziei, astfel încât polițiștii care au încasat nelegal aceste sume să le aducă înapoi de acasă, de bunăvoie. Cascadorii râsului....

Este o cauză pierdută din start, Medrega.

Nu poți solicita aceleiași Comisii să adopte o decizie contrară celei inițiale pe baza analizării aceluiași set de documente, doar fiindcă așa vrei tu.

Trebuie să constitui o altă Comisie care să facă dovada competenței și să-i dea eventual peste nas celei precedente, dacă este cazul.

Întrebarea este : ai avut oameni atât de vigilenți și antrenați, gen Oarză și Kătuți. Cum a fost posibil să treacă ani de zile și să se înregistreze prejudicii atât de mari ? De ordinul sutelor de milioane de lei vechi...

Ce au păzit oamenii aceștia, ce le-ai dat să facă ?

Aaaa, i-ai pus să vâneze cai verzi pe pereți...

Cercetări prealabile pentru achiziționarea unei sticle de apă minerală, neprecizarea măsurii de la pantalonii de uniformă...

Adu-ți aminte ce mândru erai că nu-ți scapă nicio abatere nesancționată !

Asta ține exclusiv de management. 

Te pricepi să dai cu oiștea-n gard. O, da ! Ești expert. 

Acum ce o să faci ? Cum o să spui la minister că te-au fraierit unii cu sute de milioane de lei vechi, poate un miliard... ?

Dacă e adevărat că polițiștii aceia au încasat pe nemeritate acei bani, nu este vina lor.

Ei doar au solicitat. Iar tu, Marele Metalurg, în mărinimia ta, le-ai dat.

De acord, cine a judecat greșit să suporte consecințele.  Dar nu crezi că dacă urmăreai de la început fenomenul cu temeinicie, acum nu aveai de rezolvat această situație absolut jenantă ?

Vorba aceea : "Oarză, fii pe fază !"

Unde a fost Oarză ? În ce activități l-ai angrenat ?

Când el trebuia să fie câinele de pază al instituției.

Așa penal cum ți l-a dat D-zeu.

Iar Kătuți, doctorul licuricilor din pădurea cu sânziene, ce a păzit ? Să-l caute pe Sarion de câte ori a refuzat să meargă să se interneze la Psihiatrie, iar în Consiliul de Disciplină să voteze alături de Oarză destituirea lui din poliție ? Scriitorul și povestitorul...

Amintiți-vă cum a procedat și cu compensația aceea pentru plata chiriei de la Vâlcea. Posibil să fi avut dreptate. Tardiv, însă. Era prejudiciul cam mare, așa că l-au însărcinat pe roșcovanu' Mokanu s-o dea la întors... Totul este după cum bate vântul. Regie ieftină.

Iar vântul îl trage Metalurgul. 

Un gaz de sondă rătăcit : "Controlați asta !"

La Control, supercompetenții stau aliniați cu o țeavă lungă de bambus la nas, care colectează noxele emise de inspectorul general.

"Se simte miros de gaze. A tras-o..."

"Ridicăm nivelul de alertă la DEFCON 1. Confirmați autenticitatea, stabiliți vectorul direcție, intensitatea. Proiect de răspuns în : 3, 2, 1 ... Respirați !"

Merge bine editura, Medrega ?

Mai scoate un best-seller din ăsta și s-a dus orice speranță că lucrurile se vor schimba în bine la IGI.  Nu te mai vindeci niciodată.

Hans Christian Kătuți, doctor în managementul licuricilor, intră și el tare în decontări ... Direct cu capul.

 

După Oarză și Staiku, iată că și doctorul Kătuți este angrenat în verificările privind decontările cheltuielilor de transport efectuate de personalul Inspectoratului General pentru Imigrări.

"Fraudă, fraudă... " vede peste tot Oarză. Normal.

Fiindcă știe foarte bine cum îl mâncau și pe el degetele când se afla în  postura de beneficiar. Numai facturi de cazare și bonuri de benzină se lipeau de mânuțele lui. Evident toate false și bătătoare la ochi, dar cum Oarză n-a beneficiat niciodată de consiliere de etică și integritate, o fi crezut că dacă îi iese un ciubuc este perfect normal. Și a continuat, zicând că dacă nu este prins înseamnă că este și foarte șmecher. Iar toți ceilalți din jurul lui sunt deosebit de proști. 

Până când unul mult mai șmecher a pus cutia pe el și l-a prins.

"Mă, pe mine m-au prins, într-adevăr, mi-au făcut dosar penal pentru înșelăciune, fals și uz de fals, infracțiuni în formă continuată, concurs de infracțiuni. Dar nu numai pe mine. Pe mai mulți. Peste tot în minister toată lumea proceda la fel. Cu alte cuvinte, numai dacă erai prea fricos sau nu te ducea capul, stăteai retras și te uitai cum șmecherii fac bani iar tu nu. Eu am vrut să fac bani, să fiu șmecher. Dar, m-au prins. Și până la urmă ce mi-au făcut ? Nimic. Am devenit și mai șmecher. M-au ambiționat. M-am perfecționat. Acum nu mă mai prinde nimeni. Când îi văd pe ăștia mici și fraieri cum încearcă să fraudeze IGI, mă pufnește râsul. Lor nici nu le-a încolțit bine în minte ideea că vor să ne fure, că i-am și dibuit. 

Asta înseamnă să vrei să fii cu adevărat șmecher. Dar fără puțină practică anterioară nu faci nimic".

Cine pe cine fraudează ?

Herr Doktor Kătuți povestește așa de frumos atunci când vrea încât poate concura de la egal la egal cu Hans Christian Andersen, autorul basmelor pentru copii, fermecătorul și îndrăgitul povestitor.

Herr Doktor susține că există un agent de poliție pe la CCSLCP Otopeni care ar fi solicitat decontarea transportului de la domiciliu la serviciu și retur. În primă fază, comisia desemnată să acorde această facilitate nu a luat în considerare argumentele agentului, justificând că nu se încadrează în condițiile impuse de OMAI 51/2014. Dar agentul a formulat contestație, s-a întrunit o altă comisie care a analizat mai bine și în cele din urmă i s-a făcut dreptate. Decizia comisiei a fost să i se plătească toate drepturile legate de decontarea transportului, agentul încasând astfel, în perioada noiembrie 2019 - aprilie 2021 suma de 12740 lei.

Deci am reținut că nu Medrega, nu Oarză, nu Kătuți au fost cei care au luat această decizie,  ci o comisie care a analizat documentele puse la dispoziție de agent. Oarză penal, cu ochiul versat, având o acuitate infracțională ieșită din comun (din păcate nu funcționează la persoana lui) a depistat că agentul este posibil să nu domicilieze la adresa din actul de identitate, ci într-un imobil de la o altă adresă care nu i-ar fi dat dreptul la decontare. Organul de Control al IGI consemnează că s-a prezentat la această adresă și a solicitat președintelui Asociației de Proprietari să comunice cine locuiește în fapt la adresa respectivă și cine este proprietarul locuinței. Astfel, Kătuți, în calitate de ofițer desemnat cu efectuarea verificărilor, pe baza presupunerilor președintelui Asociației de Proprietari a tras concluzia că agentul locuiește fără forme legale la o altă adresă decât cea indicată în actul de identitate, cea care a stat la baza aprobării decontării privind cheltuielile de transport. S-a stabilit că locuința respectivă aparținea tatălui agentului. Iar polițistul care mai trecea pe la tata să ude florile, să decongeleze frigiderul, să plătească fondul de rulment, a fraudat cu bună știință IGI.

Ce va întreprinde acest Kătuți, supervizat evident de Oarză (care nu poate fi surclasat de nimeni în acest gen de infracțiuni) ?

În Nota Raport întocmită, propune Marelui Metalurg Medrega luarea de măsuri împotriva agentului. Inspectorul General al IGI, fiind sesizat în scris despre comiterea unei posibile abateri disciplinare, declanșează instant cercetarea prealabilă a polițistului. Totodată dispune și cercetarea administrativă privind stabilirea existenței unui prejudiciu adus instituției și recuperarea lui de la făptuitor.

Cu toate că agentul nu a fost nici măcar citat pentru a se putea apăra, în cadrul aceluiași material de sesizare a faptelor, Hans Christian Kătuți cere inspectorului general să sisteze acordarea sumelor de bani pentru decontarea cheltuielilor privind transportul agentului (adică suspendarea executării deciziei comisiei care a stabilit acest drept agentului). Și nu în ultimul rând, Herr Doktor Kătuți solicită sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 cu privire la existența unei suspiciuni rezonabile în sensul săvârșirii unor infracțiuni de înșelăciune, fals și uz de fals de către agentul respectiv.

Adică în final tot tacâmul care i s-a aplicat lui Oarză, cu singura deosebire că Oarză chiar a fost dovedit vinovat de infracțiunile comise, pe când agentului respectiv se pare că i se fabrică ceva, cu mult înainte de a fi chiar cercetat și a i se constata existența sau inexistența vinovăției.

Alți 4 polițiști de la CCSLCP Otopeni depistați că li s-au decontat ilegal cheltuielile de transport. Membrii Comisiei care le-au analizat dosarele și le-au acordat acest drept, la un pas de cercetare prealabilă. Și evident, administrativă.

Senzația este că asistăm la o reglare de conturi, în stilul lui Oarză și Medrega.

Kătuți, cu harta în față și ofertele de transport persoane ale operatorilor din zonă, croiește itinerarii și stabilește durata călătoriilor cu mijloacele de transport în comun.

Astfel, pentru doi polițiști care domiciliază în com. 1 Decembrie, doctorul în ademenirea licuricilor și păstrarea lor la conservă le-ar fi găsit 2 linii de autobuze până la Piața Eroii Revoluției, apoi le-ar fi sugerat să ia metroul până la Piața Victoriei, unde îi așteaptă autobuzul expres 783. Aceasta dacă vor să nu risipească banii instituției pe bonuri de benzină (la care știm cât de bine se pricepe penalul Oarză care poate începe și o lucrare de doctorat pe tema asta). Mai constată Kătuți (iar Oarză este de acord) că ambii locuiesc în aceeași comună și lucrează pe aceeași tură. Deci ar fi fost de bun simț să vină la muncă cu un singur autoturism, nu cu două. Noroc că le-a descoperit variante cu mijloace de transport în comun, că ar fi fost o aprigă dispută în legătură cu care mașină să vină la serviciu.

Pentru alți doi polițiști care domiciliază în mun.Giurgiu, simpaticul povestitor le-ar fi identificat mai multe linii de maxi-taxi până la Piața Eroii Revoluției, apoi este floare la ureche : metroul până la Piața Victoriei și expresul 783 până la destinație. Și aceștia domiciliază în  același oraș și lucrează pe aceeași tură, dar beneficiază separat de decontarea cheltuielilor, fapt remarcat imediat de gândirea combinativă a lui Oarză, care este obligat mai tot timpul sa gândească ca un infractor pentru a putea dejuca aceste intenții răuvoitoare.

Dar Oarză, nu. El nu este infractor. El a făcut practică mai mult pentru a se documenta. Pentru a face față acestor provocări. 

Cineva trebuie să se sacrifice și să țină pasul cu ele.

Vedeți bine cu ce se confruntă.

Deci stimați membri ai Comisiei care aruncați banii lui Medrega pe fereastră, vă paște și pe voi una bucată cercetare prealabilă și una bucată cercetare administrativă, fiindcă nu ați fost la fel de vigilenți cu banul public precum Oarză și Kătuți.

Oare fânul nu-i mai ieftin ? Că noi am recomanda calul ca mijloc principal de deplasare. Cel mai rapid și mai ecologic sistem locomotor. Carburator bio, motor de putere acceptabilă (1 CP), controlul direcției asigurat printr-o curea fiabilă de transmisie, oprire controlată acustic urmată de cabrare (brrrr !), senzori de parcare, scaune încălzite, comenzi pe căpăstru, klima adaptată în funcție de sezonul de deplasare, claxon care imită perfect un nechezat, etc.

Se creează un precedent periculos : macaroanele lui Kolea încep să dispară. Devin istorie.

Master Koko, este foarte concentrat, după cum bine știți, pe cursul intensiv de management. În speranța lui, poate fi una din puținele soluții de propulsare în lumea bună a MAI, acolo unde, dacă ajungi, nu este nevoie să mai muncești. Te ascunzi după o secretară, mesteci gumă de mestecat și participi la ședințe. Marea majoritate a acestora nu sunt înregistrate și audio. La ce bun ? Doar video, pentru fashion, design. Deci poți să mesteci ciungă... A lot... Nu se prinde nimeni că nu vorbești. Trebuie doar să dai din fălci.

Ok, deci King Ko are puțină treabă. Nu vine la serviciu decât dacă îl cheamă Medrega. Este foarte pasionat de cursuri.

Iar Medrega are și el exact aceeași strategie : dă din fălci cu frenezie, probabil mestecă cuișoare pentru o respirație fresh, consumă o grămadă de energie, iar în această vervă neobișnuită mai împroașcă și pe unii cu salivă... Cobra care scuipă venin. Ar mai fi și o broască al cărei scuipat te orbește și îți provoacă halucinații...

Dacă tragi linie pe hârtie, ai toate șansele să remarci că de fapt nu a zis nimic periculos de important. Însă ar trebui, nu asta transmite un inspector general ?

Se antrenează puternic pentru faza pe minister.

Ciunga ministerială, mina de combinator versat, costumul la patru ace, în rest nu prea contează ce spune. Numai să nu-l înjure grav pe ministrul de interne sau pe primul ministru. În rest, îi este permis aproape orice. Ciungă să fie...

Medrega și Kolea sunt candidații noștri pentru secretar de stat în  MAI. Să le dea D-zeu mult vânt din pupa ! Succese pe toată linia, să fim bine reprezentați la vârf ! Și chiar dacă mai au oleacă de așteptat, tot în avantajul nostru va fi.

Din câte cunoaștem, Medrega are toate cursurile posibile făcute. 

De asta și suntem cumva surprinși : ne-am fi așteptat să fim conduși puțin mai bine. Dar vine puternic Kolea din urmă. Intră pe turnantă cu cel mai aprig curs de management care a existat vreodată... Poate spune cineva că asta nu va conta, cel puțin pentru Serviciul Resurse Umane ?

Ok, până atunci trebuie să strângem intens din dinți și să ne lăsăm conduși de oamenii pe care-i avem. Fără cursuri sforăitoare, fără pretenții fixate atât de sus, adică oameni normali.

Oamenii normali gândesc, în principiu, normal.

Doar dacă nu sunt prea speriați de bombe și simt ei că ar avea acceptul stăpânirii.

Iar a venit o dispoziție din aceea cu acordare drepturi pentru personalul IGI, conform OUG 147/2020.

CUM SĂ O POPULARIZEZI, ASTFEL ÎNCÂT CEI CARE FAC OBIECTUL SĂ O IA LA CUNOȘTINȚĂ, ÎN MOD NATURAL ?

O singură dispoziție, o singură anexă care se referă la tot personalul.

Dacă era Kolea, nimeni nu se mai întreba cum va avea loc diseminarea. Era cât se poate de clar : din anexa mare se vor tăia cu foarfeca ștraifuri de hârtie corespunzătoare fiecărui om și se vor capsa pe verso-ul copiilor conform cu originalul ale dispoziției date. Vestita porție de macaroane...

Numai că Master Koko, alias King Ko, era dat în DZSU ca fiind prezent la curs. Absent motivat de la serviciu...

Profitând de acest lucru, a fost întrebat don Felipe : "Cum diseminăm pentru luare la cunoștință ? Iar tăiem tăiței cu foarfeca, pe care îi prindem într-o jumătate de capsă ?"

Don Felipe, pus efectiv în încurcătură. Se simțea în aer că ar fi vrut să spună : "Înțeleg situația, dar facem cum s-a mai făcut".

Când, absolut neașteptat, a intrat și 'Rețu în joc, începând să toarne gaz pe foc : "Este o mare prostie cu ștraifurile alea agățate prin dosare. Dai să tragi de sfoară ca să deschizi dosarul și apuci fără să vrei de macaroană. Ai rămas cu ea în mână. Să-l văd eu pe ăla care mai caută de unde s-a rupt și o lipește la loc..."

Acum, nici 'Rețu nu mai este orice hopa Mitică. Trece drept un personaj important, "il consigliere", care impune respect, deci trebuie cel puțin ascultat.

Ha, ha ! În aceste condiții, doar un încăpățânat ca Master Koko, împătimit de macaroane, ar fi făcut față la aceste argumente.

Don Felipe a fost luat practic pe sus.

Să-l fi văzut apoi cum a luat la prelucrat în Excel fișierul cu anexa la dispoziție, a despărțit fiecare om, i-a pus antet, cap de tabel, listând la imprimantă câte o persoană pe fiecare pagină.

Putea să facă și Sarion acest lucru. Dar încă nu i-au dat computer, deci deocamdată este capabil să lucreze doar în gând.

Este bine și așa. Existau și soluții mai bune.

Dar atunci când traversezi un pârâu de munte, este mai bine când te orientezi să pășești din piatră în piatră, nu să sări câte două o dată...

Acum ștraifurile de hârtie sunt fiecare de dimensiunea unei pagini A4. Nu se mai pot rupe așa ușor. Dar era bine ca informațiile acestea să se găsească chiar pe copia dispoziției. Era imposibil ? Nu.

Obiectivul a fost atins. 

De asta este bine ca, periodic, prin rotație, unii șefi să mai treacă și pe la un curs. Nu că s-ar mai putea perfecționa, deși nu este exclus.  Dar iată că simpla lor absență de la serviciu poate scoate din rutină o activitate realizată prost, iar o gândire neviciată de idei preconcepute și autosuficiență poate remedia unele aspecte.

Acum, fiecare om poate lua la cunoștință toate datele care au stat la baza acordării dreptului salarial, iar acestea sunt prezentate într-un format prietenos, fiind explicate cu ajutorul unui cap de tabel. 

Peste ani, oricine se va uita în dosarul lui personal va înțelege despre ce este vorba. Și este valabil pentru toate dispozițiile prin care se acordă drepturi salariale întregului personal IGI.

Greu de crezut că ne mai putem întoarce la macaroane.

Dar... încă nu se știe !

Au fost declanșate cercetări prealabile pentru așa ceva. 

S-a făcut mare tam-tam pe la DGMRU. S-a ajuns în instanță pentru că Marele Metalurg a dat o sancțiune de diminuare a salariului pentru că nu au fost diseminate dispozițiile cu ștraif așa cum ordonase Kolea.

Iar acum apar dispoziții cu extrase ca la carte... fără ștraifuri de hârtie.

De ce nu au apărut și atunci ?

Există o practică unitară sau nu ?

Care este aceasta ?

Macaroane sau extrase ?

Medrega și acum mestecă ciungă, Koko la fel. Se uită unul la altul și dau din cap : "Or fi ajuns CV-urile noastre la MAI ?"

O porție de macaroane, s'il vous plait !

"Domnul Kolea, comandați cu noi pentru prânz ?"

"Cred că da. Voi ce vă luați ?"

"Ca de obicei, câte un meniu, pizza, piept de pui la grătar cu cartofi prăjiți, o salată..."

"Aș vrea o porție mare de macaroane..."

"Desigur. Cu brânză, cu carne, cum să fie ?"

"Cu de toate, ca de obicei..."

Cam într-o oră, în căminul de nefamiliști din str. Lt. col. Marinescu, începe să miroasă bine a mâncare.

"Este pauză de masă, damn it !" șuieră șeful serviciului printre dinți. "Mai muncim și noi azi ?"

Luându-se după miros, domnul Kolea ajunse într-un final în sala de mese (un birou în care unul dintre ocupanți era în concediu de odihnă. Sau medical... Nu mai contează, câtă vreme masa lui este atât de utilă.)

"Unde sunt macaroanele mele... ?"

"Imediat, o secundă..." se scuză don Felipe. Apoi, către cel care făcuse comanda : "Macaroanele domnului Kolea, ce-i cu ele, n-au ajuns încă ? Sunați repede la curier..."

"N-au sosit încă, lucrează de zor la ele un bucătar renumit, controversat, unul chef Sarion, mereu nemulțumit de ceea ce e pus să prezinte în farfurie... De parcă nu tot acolo ajung, adică în stomac..."

Ștraifurile astea n-au niciun D-zeu ! Fără cap de tabel, fără un antet, 

o înșiruire de ingrediente fără noimă, tăiate cu foarfeca dintr-o dispoziție dată orbește. 

Sunt curios cine va înghiți așa ceva...

Sincer, vrem să dăm și o știre bună despre Medrega. Căutăm asiduu... Deci, dacă aflați cumva că a udat niște panseluțe, a sădit vreun copăcel, a ținut de "șase" lui Oarză să nu-l "încalțe" din nou procurorii (asta nu-i o faptă bună pentru IGI, dar e bine să-ți acoperi fratele penal să n-o facă din nou de oaie)... Ideea este să arătăm că și jupânul are grijă să nu se ducă totul de-a berbeleacul în jurul său.

Găsim așa subiecte ?

Uite, de ce nu-i dă o stație de lucru lui Sarion, rămas fără autorizație de acces la informații clasificate, după ce l-a scos forțat la pensie...

"Ia mă și tu, amărâtule, un calculator. Că ai stricat touch-ul ăla de tot cu atâtea petiții, rapoarte și plângeri penale..."

Ar fi o faptă bună ? Ar fi...

Sau, 

"Ia zi mă, ce nereguli ai mai descoperit la fișa postului ? Nu vrei să convocăm Comisia de Analiză a fișelor posturilor, ca să rezolvăm o dată pentru totdeauna aceste divergențe ?"

"Nu cred că e bine..."

"De ce nu agreezi o asemenea rezolvare ?"

"Nu știu dacă este ok. Cum o să ne mai certăm de-acum încolo ? 

O să ne acuze lumea că am făcut blat."

Deci totul pentru spectacol...

Răutăți peste răutăți, că asta cere publicul...

"Nu vrei mă să terminăm o dată cu cercetările astea prealabile ? Chiar vrei să te dau afară ? Din nou ?"

"Sincer, asta-i tot ce poți ? Mai bagă... Vezi bine că n-ai atins nici 50 de bucăți. Războinicule, ți-ai pierdut suflul, sursa de inspirație ? Editura nu mai funcționează ? Unde este tovarășul Kolea, nu mai inventează nimic ? N-a fost o idee prea bună cu cursurile alea de management la care tot participă. S-a pleoștit ! A început să fure curent, gata cu imaginația, s-a dus ! "

Apropo de aceste cursuri.

Înainte să le facă, când venea un subordonat cu o problemă în fața lui Koko, acesta din urmă îl întreba senin, nevinovat, cu ochii umezi de cerb carpatin : "Mă, am să-ți pun și eu o întrebare... să nu te superi. Dar până acum, cum ați făcut ? Doar nu o să inventăm noi apa caldă... Faceți exact cum se face și cum ați mai făcut..."

"Ok, am înțeles. Dar, cum se face ?"

"Păi, de ce nu vezi la cutare, că a mai făcut niște spețe din astea ?

Spune-i că l-am rugat eu să te ajute. N-am timp acum să-ți explic..."

Stați să vedeți când s-o întoarce intensivul cursant printre noi...

Mamă-mamă ! Full doxat, tobă de carte... 

Păi mai poți să stai drept ca prazul în fața lui ?

Te mătură imediat cu știința lui... Având forța distrugătoare a unui tsunami. Te vei simți mic, nul și idiot. Iar el inutil să-și mai bată gura cu un dobitoc ca tine.

"Virgil, de când lucrezi la Resurse Umane ? De o sută de ani...Și nici până azi nu ai reținut cum se rezolvă o speță din asta, cu totul și cu totul elementară ? Ei bine, nu o să-mi stric stilul și nu o să-mi cobor nivelul ca să-ți explic tocmai eu ceea ce ar fi trebuit să cunoști deja... de o sută de ani. Pune mâna și studiază legislația...doar nu cumva îți închipui că o să te învăț eu acum abecedarul".

Manager ultra... aburitor !

Dragă Koko, nici nu-ți imaginezi cât de mult ne lipsești ! Cât mai ai de tras la curs ? Este atâta nevoie de lumina ta călăuzitoare...

Hai vino, te așteptăm ca și când...

De ce nu trebuie să luăm la cunoștință ce calcule au fost efectuate la Resurse Umane pentru încadrarea în specialiști de clasă

 

Ei, uite așa. 

Fiindcă Kolea de la SRU, având acceptul tacit al Marelui Metalurg, a decis că nu mai vrea în ruptul capului să dea date din bucătăria sa.

Unde știm cu toții cam ce gunoaie mișună și ce gângănii circulă.

Să presupunem că n-ar fi deloc așa.

Chiar și în această situație, angajatorul este obligat să comunice tuturor angajaților ceea ce operează asupra drepturilor salariale.

Oare ce justificări încearcă să găsească Kolea pentru a face uitate calculele privind încadrarea în specialist de clasă ?

Că este foarte clar că nu se simte confortabil. Cine știe ce năzbâtii mai apar la suprafață...

Dacă era 100% convins că n-a greșit nimic, organiza ziua Porților Deschise la SRU. Punea un premiu pe cea mai nevinovată eroare descoperită. Și ce s-ar mai fi bătut cu pumnul în piept că el face și desface... Dar cum nu prea are cu ce se lăuda, se mulțumește să stea un pic mai la umbră. Și se străduiește să nu atragă prea mult atenția asupra sa.

Zilele trecute am arătat că unii colegi din teritoriu s-au sesizat pe bună dreptate și au solicitat să fie informați.

Noi de ce nu am putea fi ?

Măcar să știm că putem face o verificare din timp, să nu constatăm peste ani că această încadrare s-a început de pe baze greșite.

Și mai este ceva.

Solicitați consultarea dosarelor personale.

Aveți dreptul.

Veți rămâne surprinși să constatați că nu toate actele administrative emise de-a lungul carierei dvs la IGI v-au fost aduse la cunoștință.

Și mare atenție la ștraifurile de hârtie care atârnă ca niște macaroane din dosare. Să nu le rupeți din greșeală ! Acolo sunt stocate toate informațiile legate de salarizarea voastră, de-a lungul carierei.

Deci, dacă vi se rupe macaroana, tot istoricul drepturilor voastre dispare, este în aer. Unde se situează acum ? Nici acesta nu suntem în măsură să vi-l asigurăm. Să spunem doar că levitează în jurul dosarului personal, într-o formă abstractă.

Curtea de Apel București respinge ca nefondat recursul formulat de IGI împotriva deciziei Tribunalului București prin care a fost suspendată executarea actului administrativ de încetare a raporturilor de serviciu unui polițist incomod.

 

Este cineva atât de naiv încât să creadă că toate aceste derapaje de la legalitate ale lui Medrega sunt niște simple excepții care nu-l caracterizează deloc, el fiind un model de cinste și corectitudine ?

A fost sfătuit de Serviciul Juridic să nu procedeze astfel. 

Nu că nu ar fi fost frumos, nu că nu ar fî dat bine la capitolul imagine, sau nu că nu s-ar fi încadrat în tiparul măsurilor pe care trebuie să le adopte un inspector general. 

Ci pur și simplu fiindcă nu ar fi fost legal.

Și jupânul : "Aaa, deci nu este legal ? Perfect ! Păi așa facem... 

Cum îmi place mie. Exact pe dos, mai pe la spate. Mai nelegal."

Așa că atunci când vedeți rezoluția acestuia "conform prevederilor legale", gândiți-vă că și Medrega ar putea avea umor, oricât de neverosimil ar suna acest lucru, ca o glumă sovietică...

Mai amuzant de atât nu poate fi, oricât s-ar strădui.

Tot Oarză al nostru e mai "tare", nene ! N-a fost prins că a dat pe gât doar un butoi de bere la volan, ci și-a luat dosar penal pentru înșelăciune, fals, uz de fals, infracțiuni în formă continuată. Și fiindcă tot a avut loc un concurs de infracțiuni, cum să nu fie invitat să participe și la concursul pentru ocuparea funcției de șef serviciu Control la IGI, unde a fost admis cu brio ?

ARTICOL PRELUAT DIN 

Şeful Corpului de Control al Poliţiei Române, „pedepsit” să-şi stabilească singur sancţiunea după ce a fost prins băut la volan

Sindicatele din Poliţie atrag atenţia asupra unei numiri cel puţin scandaloase: un comisar-şef prins anul trecut băut la volan a fost numit director al Corpului de Control al Poliţiei Române, adică exact la unitatea care se ocupă cu cercetarea abaterilor de la normele deontologice şi a actelor de indisciplină comise de poliţişti !

Mai exact, în urmă cu aproape un an, comisarul-şef Iulian Ionică, pe vremea aceea împuternicit în funcţia de director al Direcţiei Control Intern din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), a rămas fără permis, după ce poliţiştii rutieri l-au prins băut la volan, cu o alcoolemie de 0,22‰ alcool pur în aerul respirat. „Cine greşeşte plăteşte! Am băut şi eu o bere, m-au prins şi mi-au luat permisul”, a fost prima reacţie a comisarului-şef Iulian Ionică.

 

Deşi, conform Codului Rutier în vigoare, o alcoolemie de sub 0,40 mg/litru alcool pur în aer expirat se sancţionează cu amendă de la 21 la 50 de puncte şi suspendarea permisului auto pentru jumătate de an, respectiva abatere este mult mai gravă dacă este săvârşită de un poliţist cu o asemenea funcţie de răspundere. Cu toate acestea, conducerea Poliţiei Române şi cei din fruntea Ministerului Afacerilor Interne au hotărât ca Iulian Vicenţiu Ionică să fie numit definitiv în funcţia de director al Direcţiei Control Intern a IGPR, departamentul care, în principiu, trebuie să facă ordine în instituţie. Concret, Direcţia Control Intern este unitatea operativă centrală a Poliţiei Române care are ca principală misiune executarea controalelor şi verificărilor la unităţile IGPR. Între altele, conform reglementărilor interne ale IGPR, Direcţia Control Intern se ocupă şi cu „cercetarea prealabilă a abaterilor de la normele deontologice şi a actelor de indisciplină comise de poliţiştii şi personalul contractual din structurile Poliţiei Române”.

 

Demersul Europol şi răspunsul IGPR 

În luna martie a acestui an, Sindicatul Europol, prin vocea vicepreşedintelui Ioan Cănărău, i-a solicitat şefului Poliţiei Române să comunice ce sancţiune s-a luat împotriva comisarului-şef Ionică. „Poliţistul trebuie să aibă un comportament corespunzător atât în societate, în familie, cât şi în timpul serviciului. Vă rugăm să ne comunicaţi Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei Române prin care s-a dispus cercetarea disciplinară a ofiţerului de poliţie şi sancţiunea disciplinară administrată”, arăta Ioan Cănărău în adresa trimisă IGPR.  

Răspunsul trimis de instituţie printr-o adresă semnată de comisarii-şefi Paul Bălţăţeanu şi Răzvan Dumitru este năucitor. Concret, la solicitare punctuală, IGPR răspunde că, în cazul lui Iulian Vicenţiu Ionică, „măsurile dispuse în plan intern au fost dimensionate corespunzător circumstanţelor producerii evenimentului”. IGPR a refuzat să dea o serie de detalii asupra măsurilor susţinând că trebuie să respecte „Regulamentul (UE) nr 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce preveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date”. 

 

Şeful e vindecat, prostul… tras în ţeapă 

Răspunsul IGPR a provocat o reacţie dură din partea poliţiştilor. „În Poliţia Română, dacă eşti Directorul Direcţiei Control Intern şi eşti prins băut la volan, în timpul serviciului, nu eşti tras la răspundere disciplinară, dimpotrivă, primeşti sarcina să elaborezi şi să avizezi proceduri care stabilesc condiţiile în care sunt cercetaţi disciplinar poliţiştii! Frumos, nu? Deontologic, nu? De bun-simţ, nu? Legal, nu? Anul trecut, Directorul Direcţiei Control Intern, Cms-şef Ionică Iulian, a fost depistat în trafic, în timpul serviciului, cu o îmbibaţie alcoolică în aerul expirat de 0,22 mg/L. Inspectorul General avea obligaţia să declanşeze cercetarea disciplinară. Nu şi-a îndeplinit-o. Ba mai mult, dispune ca Direcţia Control Intern să elaboreze o procedură privind cercetarea disciplinară a poliţiştilor, sub directa îndrumare a ofiţerului de poliţie care NU a adus niciun prejudiciu de imagine Poliţiei Române şi NU a încălcat Codul Deontologic şi interdicţia de a consuma alcool în timpul programului de lucru, cine altcineva decât Cms-şef de poliţie Ionică Iulian. Ministrul Bode, în prostia lui, critică agenţi de poliţie în spaţiul public, îi găseşte vinovaţi fără nicio anchetă internă. În schimb, când e vorba de un director din conducerea Poliţiei, ministerul tace, IGPR-ul nu mârâie, protecţia ofiţerului fiind asigurată… în stil mafiot.

Lucrătorii Direcţiei Control Intern învie morţi. Dacă le duci un cadavru în putrefacţie, fac minuni, îl readuc la viaţă. Dacă ei zic că trăieşte, păi trăieşte, punct. Suntem noi proşti şi chiori, vedem numai ilegalităţi şi abuzuri când, de fapt, în Poliţia Română totul merge ca uns. Managementul unsorii protectoare funcţionează! Dai cu alifie, vina dispare. Şeful e vindecat, prostul… tras în ţeapă!”, a concluzionat Sindicatul Europol într-o postare pe Facebook despre acest caz. 

Sistemul este nefuncţional intenţionat 

Comisarul Cristian Ghica a explicat pentru „Adevărul” că atitudinea conducerii MAI nu este deloc întâmplătoare. „Nu mă mai miră nimic. Totul este calculat pentru că nu are nimeni interesul să-l protejeze aiurea pe cel care conduce Direcţia Control Intern atunci când greşeşte.

 

"L-au iertat pentru a-l putea pune mai târziu să facă unele jocuri din poziţia pe care o are."

        Cristian Ghica  - comisar de poliţie

 

E ca şi cum pui lupul paznic la oi. Au sesizat că omul este o persoană şantajabilă şi l-au iertat pentru a-l putea pune mai târziu să facă unele jocuri din poziţia pe care o are”, a subliniat poliţistul.

 

La rândul lui, sociologul Alfred Bulai consideră că problema celor care încalcă normele, dar nu sunt pedepsiţi este una sistemică în Poliţia Română. „Practic, nu sunt impuse sancţiuni pentru cei care încalcă normele, aşa că foarte mulţi angajaţi din Poliţia Română tratează aceste reguli interne de conduită cu foarte mare lejeritate. Şi aceste sancţiuni nu se iau pentru că sistemul este nefuncţional şi a ajuns aşa intenţionat. Mai concret, regulamentele şi procedurile ar fi bine să fie concise, clare. Pentru o anumită faptă, o pedepsă foarte clară. La noi, toate aceste regulamente sunt stufoase pentru că aşa s-a dorit.

 

"La noi, toate aceste regulamente sunt stufoase pentru că aşa s-a dorit. Astfel, de la caz la caz, acestea sunt reinterpretate, iar sancţiunile sunt decise în funcţie de persoana vizată."

        Alfred Bulai  - sociolog

 

Astfel, de la caz la caz, acestea sunt reinterpretate, iar sancţiunile sunt decise în funcţie de persoana vizată. Şi uite aşa persoana care trebuie scapă după ce pică în păcat. Sau, din contră, este pedepsită drastic o persoană aproape nevinovată, dacă aceasta este una incomodă. Aşa s-a ajuns că într-o abatere mai gravă, în cel mai rău caz, omul se pensionează, dar după ceva timp este reangajat pentru că, oficial, are expertiză în domeniu. Şi vorbim de un fenomen de masă. Chiar şi cei din cazul Caracal sunt bine acum, în funcţii călduţe. Ca o concluzie, sistemul este nefuncţional pentru că aşa doresc cei care conduc instituţia”, a precizat Alfred Bulai. 

 

În legătură cu acest caz, „Adevărul” a încercat să ia şi o reacţie şi de la conducerea Ministerului de Interne, dar până la închiderea ediţiei ministrul Lucian Bode şi secretarul de stat chestor-şef de poliţie Bogdan Despescu nu au putut fi contactaţi. 

Metalurgul Medrega se comportă exact ca un președinte de club de volei feminin, cu toate jucătoarele aflate în concediu de maternitate. Singura persoană din staff-ul tehnic prezentă la antrenamente este maseuza echipei. Exasperat de întreaga tărășenie, managerul clubului a dat dispoziție să fie filată non-stop, escortată prin cantonament, monitorizată atent atât la intrare, cât și la ieșire, iar toate informațiile să fie consemnate metodic și strategic.

Se deschide ușa unui birou de la etajul 2, aripa Resurse Umane.

Un grăsan recalcitrant răcnește la Kolea. Face puțin scandal. 

Nimic neobișnuit până acum. 

S-a mai țipat și se țipă intens la șeful SRU. 

Degeaba.

Omul bine împănat, extrem de masiv, văzând că nu rezolvă nimic, se pune în mișcare, îndreptându-se spre toaletă. N-are nimic personal cu Master Koko, dar urăște incompetența și derapajele lui profesionale.

Acum are constant în urma lui o umbră.

Se întoarce brusc și vede un om în uniformă. Tipul lucrează în tură la Dispecerat.

"Scuză-mă că te întreb : ai treabă cu mine ?"

"Desigur, boss ! Astea-s ordinele..."

"Ce ordine ? Că nu înțeleg... Trebuie să mă supraveghezi ? De când ? Cine a dat aceste ordine ?"

"Medrega, inspectorul general..."

"Măi, tu vorbești serios ? Uite, acum mă duc la budă. Vii cu mine ?"

"Aștept cuminte în fața ușii..."

Dispeceratul este o structură din cadrul Serviciului Planificare Misiuni. Are un șef de serviciu (competent, incompetent... rămâne de văzut).

Serviciul acesta face parte dintr-o direcție care se cheamă Direcția Management Strategic. 

Care are și ea un director. 

Nu comentăm mai multe că nu e cazul...

Scoți un dispecer operațional din post că așa vrea jupânul... Ăsta chiar e Management Strategic.

Medrega l-a chemat pe acest director și i-a dat dispoziție să-l supravegheze pe Sarion.

Directorul DMS, a luat poziția de drepți : "Să trăiți, am înțeles !" Repede, a pus mâna pe telefon și a transmis mai departe ordinul lui Medrega.

La Dispecerat, lucrătorii au o sarcină în plus : să monitorizeze atent ora la care intră în unitate Sarion. Când vine, intră în funcțiune girofarele...

Mă, dar cine e Sarion ăsta ? Nu cumva i se acordă prea multă importanță ?

Ia vedeți fraților că pe la Timișoara se omoară imigranții între ei... Voi scoateți un om din tură ca să-l monitorizați pe Sarion ?

Sarion venise și el din CO să intre în audiență la Tamaș, pentru o problemă legată de trimiterea documentației de revalidare a accesului la informații clasificate. Operațiune blocată evident de Medrega, care s-a gândit să mai întârzie câteva săptămâni lucrarea la IGI. Că așa vrea mușchii lui de voleibalist, care dacă au strâns puternic banca de rezerve, să simtă și alții cum e să stai pe bară și să depinzi de un moft de-al lui...

Dar de aici și până la a desemna un om, în timpul serviciului, având o fișă clară a postului, să supravegheze/monitorizeze un alt polițist, coleg de-al lui... și să raporteze apoi ce traseu a avut prin instituție, cât a stat în fiecare birou, cu cine a vorbit, când a intrat și când a plecat... pare un deranjament mintal. Și chiar este.

Nu mai aducem în discuție că este și ilegal.

Au asemenea atribuții cei implicați ?

In țări mai evoluate, unde angajații se simt spionați, e de ajuns să facă unul o sesizare, că se lasă cu amenzi uriașe.

https://www.smartradio.ro/instanta-din-franta-amendeaza-ikea-cu-1-milion-de-euro-pentru-ca-si-a-spionat-angajatii/

Cine pentru cine lucrează la RESURSE UMANE ?

Kolea Kornel, alias Koko, face numai "ghidușii".

Ce și-a zis ? Lasă că-l bag iar în cercetări prealabile pe Sarion.

Până la urmă s-o sătura și va pleca de bunăvoie la pensie.

Iar dacă nu va înțelege că trebuie să plece, îl va lua tătucul Medrega în primire și-l va sancționa până îl va da afară. 

Cam asta-i strategia.

Zis și făcut. 

Au început din nou să curgă procedurile disciplinare.

Sarion se duce cuminte acolo unde este citat, își pune liniștit ochelarii pe nas și începe să citească din materialele de sesizare a faptelor. 

Întocmite de către cine ? Ei, da... De către mai multe supervalori recunoscute, supercompetenții ofițeri de la Serviciul Control.

Cei care produc, la comandă, așa zisele romane de science-fiction, scoase proaspete pe tavă, aburinde, prezentate lui Medrega pentru a dispune măsuri față de aspectele indicate.

Berbecii ăștia înșiră vrute și nevrute, dar să ne înțelegem...nu sunt chiar de capul lor. A ajuns de notorietate faptul că șeful lor a fost sancționat penal pentru înșelăciune, fals și uz de fals, infracțiuni în formă continuată, concurs de infracțiuni. Acum zece ani. 

Dar, Oarza tatii, nu te mai reabilitezi și tu o dată ? Cât timp o s-o ții așa, din infracțiune în infracțiune ? Nu mai așteptăm răspuns. 

Deja a devenit o obișnuință pentru acest infractor să dea ochii peste cap și să pozeze în cel mai imaculat personaj.

Albă ca Zăpada este mult prea prăfuită în comparație cu el.

Iar deasupra lui Oarză cine șade ?

Maestrul Metalurg.

Care toată ziua elaborează diverse trucuri, combinații și scamatorii.

Topește diverse metale, le amestecă între ele, încearcă mai multe rețete, cercetează asiduu procedurile disciplinare, în speranța că-i va ieși soldatul perfect, bun la toate, yes-man-ul desăvârșit. 

Iar rezultatele au început să se întrevadă...

Din toate aliajele cu care jonglează priceputul specialist în metalurgie, care se bate cu pumnul în piept că performează în domeniul său, au ieșit câteva lingurițe despre care unii se sfiesc să spună că ar fi de unică folosință. Și chiar sunt.

Le bagi în ceașca de cafea, amesteci de două-trei ori să se dizolve zahărul, apoi constați că de fapt nu lingurița pe care o țineai în mână face toată treaba, ci chiar degetul tău. Lichidul capătă un gust ușor metalic, în rest lingurița ia-o de unde nu-i.

Unde-i lingurița ?

După ce savurezi cafeaua, în ceașcă rămâne un fel de zaț amestecat cu pilitură, în care, dacă vrei să te lansezi în speculații fine, poți să ghicești cum va fi vremea, dacă va scădea cursul valutar, când iese Medrega la pensie sau dacă va primi o stea de chestor, poate o promovare și alte chestiuni din astea.

Cafeaua cu aromă de linguriță confecționată de jupânul metalurg...

"E de la sine înțeles că după atâția ani de facultate mă pricep și eu să fac câteva lingurițe de inox. Dar am și ceva ani de volei la activ, deci au ieșit un pic mai "săltărețe". Bine, bine... Recunosc, am lipsit de la vreo două seminarii. Cu toate acestea, nu e deloc rău că se dizolvă în cafea. Nu am nevoie de lucrători anemici la IGI. În voi stă toată puterea instituției, în voi este speranța noastră de mai bine. 

Luați și băgați fier în organism, să combatem anemia, aveți normă să consumați un set de lingurițe pe săptămână."

Vă dați seama că și Sarion, care este unul dintre cei mai ascultători polițiști din IGI, s-a conformat.

"Ia să vedem, iese din mine soldatul perfect ? Au ba ?"

După câteva cafele din acestea, băute pe nerăsuflate, dintr-o dată a început să necheze periculos, l-a apucat un tremurici și s-a așternut pe scris. Și nu se mai oprea. Petiție după petiție. Plângere penală după plângere penală. Sesizări la Corpul de Control al MAI, DGPI, DGMRU, tot tacâmul. Parchete, instanțe de judecată, etc.

Că le scria nu era nimic, dar omul și-a pus în cap să le și expedieze.

Ce e scris, rămâne scris.

I se atribuie un număr de înregistrare. 

Se pune o rezoluție, se repartizează cuiva. 

Termen de răspuns. Apoi altele la rând.

Iar Master Koko, când primește mapa de lucrări de la jupân, constată cu surprindere că i-a crescut nițel volumul de muncă și că i-ar mai trebui niște lucrători. Pe care nu-i are, deși schema este complet încadrată. Dar, îl are pe Sarion, care s-a dezlănțuit.

În schimb, Sarion nu prea mai are chef să rezolve vreo lucrare. 

Nu mai are timp de atâta scris, fiind în permanență sub influența "efectului de linguriță".

Cum spuneam, Medrega a reactivat cercetările prealabile, arma sa de suflet. A băgat atâta fier în angajați, că unora le-a stricat definitiv busola și săracii nu se mai pot orienta. A se pronunța "fiər" (fear). 

La unii, pentru a răspunde bine la comenzi, merge combinat cu un Oscar plasat la momentul potrivit sau o promovare, menținerea condiționată într-o funcție de conducere, ori e suficient să conștientizeze frica de a nu pierde un privilegiu.

Statutul polițistului precizează că procedura disciplinară se derulează cu celeritate. Ce bine ar fi dacă s-ar respecta acest principiu... Ofițerii desemnați sunt obligați să solicite rapoarte scrise polițistului cercetat prealabil. Se acordă un termen pentru aceste activități. Apoi cercetarea prealabilă intră în linie dreaptă și se finalizează cu un raport de cercetare (faza proiect). Polițistul are la dispoziție alt termen de 3 zile lucrătoare ca să formuleze obiecții, apoi se redactează într-un termen stabilit raportul final. 

Mai există și alte termene prevăzute în Statutul polițistului după aplicarea sancțiunii de către persoana în drept, în care se pot formula contestații și introduce acțiuni în instanță.

Oarză s-a sesizat că toate aceste termene ar putea să influențeze negativ capacitatea de muncă a polițistului cercetat, dar și a ofițerului desemnat, așa că a transmis șefilor de structuri să insiste asupra obligației angajaților de a rezolva cu prioritate sarcinile prevăzute în fișa postului. S-a ajuns la un nonsens, în totală contradicție cu Statutul polițistului.

Ce să facă polițistul mai întâi ? Să-și vadă de job sau de cercetare ?

Kolea : "Hai, domnul Sarion, muncim și noi ceva azi ? Pentru ce vă luați banii, ați muncit ceva ?"

Sarion nici nu aude. De atâta scris, a stricat și touch-screen-ul de la smartphone. E deja la al doilea telefon. Pe primul l-a stricat pe Kolea cu "mesaje denigrante" pe Whatsapp. În mod normal, dacă i s-ar fi dat o stație de lucru, ar fi înfundat până acum vreo 2-3 tastaturi.

Văzând că nu are rezultat, Kolea (zis Koko) îl mai asmute, din când în când, pe Philips, alias don Felipe (șeful de birou de la încadrare).

Acesta îl tot întreabă, mai direct, mai pe ocolite : 

"Domnul Sarion, ce faceți ?"

"Scriu !"

"Și nu puteți să ne ajutați cu multiplicarea, distribuirea dispozițiilor de personal ?"

"Nu !"

"Dar, propriu-zis, ce faceți dvs toată ziua ?"

"Scriu rapoarte pentru cercetările prealabile"

"Toată ziua ?"

"Nu chiar toată ziua, dar fiind vorba despre muncă intelectuală, mă solicită la maxim. Mie mi s-a recomandat de către psihologul Baciu (ăla cu scuterul, dacă vă mai amintiți) să efectuez doar acele activități lucrative cu un grad de complexitate mai redus. Sunt foarte solicitat, nu mai am niciun neuron disponibil, îmi pare rău."

"Păi și restul timpului de lucru ? Că ați spus că nu scrieți toată ziua..."

"E adevărat,  dar după ce am terminat de scris, nu trebuie să și citesc ? Dacă am greșit ceva ? Să-l scutim pe domnul Medrega să mai corecteze o virgulă, o literă... Că nu este frumos să ne bată obrazul că nu cunoaștem normele de ortografie și punctuație ale limbii române..."

Medregea, nu patentezi invenția asta ?

Galiu (simbol Ga)

Număr atomic: 31

Punct de topire: 29,76 °C

Masă atomică: 69,723 u

Medrega : "Îmi cer scuze pentru incidentul creat. Voi dispune o cercetare prealabilă pentru a stabili cum a ajuns acest metal în laboratorul meu. L-am confundat pur și simplu cu aluminiul.

Voi dispune și o cercetare administrativă pentru stabilirea prejudiciului adus IGI, fiindcă Galiul este și foarte scump în comparație cu celelalte metale. Cum să faci lingurițe din el ? Vinovații vor fi trași la răspundere. Aici este vorba de sabotaj, zădărnicirea cercetării științifice pe care o întreprind...

Până la stabilirea adevărului absolut (eu deja îl cunosc, dar mai durează puțin până voi primi rapoartele de la ofițerii desemnați), vă recomand să beți lichidele la o temperatură mai joasă de 29.76 °C, dacă intenționați să le amestecați cu aceste lingurițe, solubile aș putea spune... Galiul nu este fier, deci nu combate anemia. 

Încă nu se cunosc toate efectele adverse pe care le are asupra organismului. Ar exista riscul să vă crească pene ale cocoșului galic pe anumite părți ale corpului. Sau ale găinii galice, după caz. Trebuie să înțelegeți că am vrut să fac o faptă bună. S-a întâmplat însă să iasă din nou pe dos. Cei care mă cunosc bine știu deja că nu este o regulă..."

Kolea (alias Baronul Münchausen) s-a dus oleacă să mai vâneze niște gâște sălbatice... I-a rămas calul agățat de turla bisericii, dar se descurcă bine cu ghiulelele trase dintr-o parte în alta...

 

Cândva prin ianuarie anul acesta... într-o zi de lucru pe la ora 12:00...

Haiducul de la Resurse către Sarion : "Vreau până la ora 14:00 să-mi dai interviul de evaluare"

Sarion : "Da, da ! Interviul și încă 2-3 plângeri penale dacă am timp..."

Kolea, pe la 14:10, întâlnindu-se cu Sarion la parter, îndreptându-se spre ieșire : "Gata interviul ?"

Sarion : "Mă duc până la IGPF, la doctor, să-mi prescrie niște medicamente pe rețetă și mă întorc"

Kolea, la ora 15:00, îl "verifică" pe Sarion la medicul Mămularu, iar acesta îi răspunde "că a plecat cu mult timp înainte de la IGPF". 

Cu alte cuvinte, i-a transmis că și-ar fi luat țeapă.

Altă cercetare prealabilă.  Un fragment din materialul de sesizare.

Toate acestea Kolea i le-ar fi povestit lui Staiku, alt zevzec ultracompetent, care a întocmit un material de sesizare a faptelor, iar penalul Oarză l-a promovat pe loc lui Medrega, care a dispus declanșarea cercetării prealabile.

Cam ăsta-i și nivelul jupânului... Ce, credeați că citește altceva ?

Numai că nu are nicio noimă întâmplarea...

Cât se face de la IGI la IGPF cu mijloacele de transport în comun ? Să zicem 15-20 min, cu așteptat prin stații și trafic. 

Până-n stație 5 min, mers pe jos 5-10 min.

Mers mai greoi, de pensionar...

Apoi, să zicem că doctorul, la un semn, lasă totul că a venit Sarion, aleargă repede să ia cardul de sănătate de la agent, îl trece repede în registrul de consultații, bineînțeles că avea fișa medicală deja scoasă din fișier, cunoaștea pe de rost ce medicamente să prescrie, sistemul CNAS mergea brici, se tipăresc iute rețetele, semnează și pune parafa, apoi se întoarce fuguța cu treaba terminată. Cel puțin alte 15 min estimăm noi. 

Deci vreo 45-50 min în total, ceea ce este destul de rezonabil. 

La ora 15:00 se termina programul.

La ora 14:10 Sarion era încă la IGI. Vorbea cu Koko, la parter.

Orele sunt reale fiindcă Medrega a mobilizat tot personalul de la Dispecerat să stea cu ochii pe Sarion, să consemneze când intră și când iese din clădire. Ditamai Direcția Management Strategic cu asta se ocupă, printre altele : să dea note informative despre prezența la program a anumitor angajați.

La ora 15:00 același Sarion era "plecat cu mult timp înainte de la IGPF. "

Măi să fie... Iar Staiku și Oarză la unison : "Nu-i frumos și nici deontologic să promiți ceva cuiva, care se bazează pe tine că ești corect, iar tu nici să nu te ții de cuvânt..." Kătuți râde de pe margine...

Despre Kolea : "Țăranul tot țăran... Nici aritmetică nu știe..."

Apoi, Koko, rămâne perplex. Un șir de gâște sălbatice tocmai brăzda văzduhul... Avea numai o bucată de slănină afumată și o sfoară... Înfășură repede slănina în sfoara pe care o avea, până făcu un mosorel cât diametrul interior al țevii de la pușcă, o băgă pe țeavă și luă în cătare șirul de gâște. Apăsă pe trăgaci și, ce să vezi ?

Lidera șirului de gâște înghiți slănina, o scoase prin dos că era alunecoasă, de unde o preluă surata ei și tot așa până s-au prins toate gâștele în sfoară. Evident, restul a fost floare la ureche pentru baronul Koko, după ce stolul de gâște l-ar fi luat pe sus, călătorind peste mări și țări... N-avem noi norocul ăsta...

Dacă n-am reușit să-l coborâm cu picioarele pe pământ, poate reușim să-l promovăm în liga superioară... Iar cu puțin noroc, distinsul voleibalist va face performanță la un cu totul alt nivel...

Medrega's succesful Enterprise...of Volei sună cam pompos.

General Inspectorate for Immigration (G.I.I) este o instituție care îți impune respect.

Când te uiți la jupânu' (cu aura de luptător G.I.Joe) și te întrebi ce hram poartă prin minister, la o primă evaluare ai zice că e cel puțin secretar de stat în MAI, conduce vreo 4-5 arme, dă lecții la o grămadă de chestori și generali din jurul său și suflă în ceafa ministrului la propriu și la figurat.

Și e doar comisar șef, acest Snake Eyes ? Cum așa ?

Imposibil, iar i-au greșit ăștia gradele, cu siguranță. N-au mai avut steluțe d-alea și i-au dat din astea mai mici, de la trupă.

Nici măcar dottore nu e. Inginer metalist doar ... Un fel de cercetaș (în domeniul vast al cercetărilor prealabile).

Dar ce mai contează ? Dreptul e ca și stângul. Nu necesită Academie. Trebuie doar să sari pe el, atunci când ți s-a umplut urechea de apă. Este cazul, fiindcă după spusele inspectorului general, sunt unii care salivează puternic în urechea sa.

Omul e un combinator versat. Mult prea valoros pentru un simplu Inspectorat General. Impresia este că se va pierde totuși în marea masă a comisarilor șefi dacă nu-l observă repede cineva să-l tragă la timp acolo sus. Unde să i se acorde respectul cuvenit.

Ce să facă Medrega la IGI ? Se irosește... Ce risipă, păcat !

Câte bețe-n roate să mai pună ? Cu ce agenți să se mai certe ? Poate mai găsește vreun personal contractual prin teritoriu...

Omul are încă multe de zis. Și se exprimă.

Dar nu le zice direct, răspicat. Le șoptește fin, la ureche :

"Oarză !"

"Da, Luminatule !"

Este o adevărată plăcere să-i asculți. Numai șoapte, șușoteli. 

De asta și este atât de apreciat. La interior, de Oarză, cel imaculat, penal dar... reabilitat și de Cătuți cel ultraprofesionist care înșiră cuvinte ca un tractorist. La exterior, de Secretarul de Stat Despescu și ministrul Bode care ar da ani din viața lor să-i prelungească jupânului șederea la IGI. Probabil le e frică să nu vină peste ei... 

(Mai bine la IGI, Medrega, stai acolo, avem nevoie de profesioniști !)

Lui Colea, de emoție, din prea multă sensibilitate, îi dă sângele pe nas. Când vorbește despre Medrega, atât de frumos o face, că aproape se închină. I-ar pupa și tălpile. Din "Domnia sa" nu-l scoate.

Poate vrea să-i transmită că e cazul să-i mai arunce și lui un Oscar, că a trecut un amar de vreme de când nu a mai simțit gustul vreunuia. Și se cam apropie sezonul...

Metalurgul știe să fie și discret. Când nu dă cu bâta-n baltă, evident. 

Sau în gârla de aliaj topit... Dar și atunci se descurcă de minune.

Face un "Sssst !" indignat, în jurul său. Nu el, alții din subordinea lui sunt impertinenți, nepricepuți, nemanierați... Are el ac de cojocul lor.

Deci, n-are nimeni nevoie de Medrega la minister ?

E atât de atent, priceput, delicat și implicat...

Vreun șef de cabinet, ceva... Noi îl recomandăm cu căldură.

Teoria Conspirației...

Gheorghe Piperea pune o întrebare la care întreaga Românie așteaptă răspunsul : "De ce nu se ridică starea de alertă ?"

După ce astăzi au fost raportate doar 89 de cazuri de coronavirus, iar de mai mult de o săptămână numărul infectaților este sub 250, Piperea întreabă de ce nu se ridică starea de alertă.

Mai mult, celebrul avocat privește cu suspiciune decesele raportate din trecut. „Se întreabă cineva ce verificări s-au efectuat? Vreo autopsie, vreo analiză criminalistică?”, spune Piperea.

„Torpilele trimise MS la temelia încrederii în autorități și în medicina bazată pe dovezi continuă. Din 63 de decese de/cu covid declarate oficial azi, 47 sunt din alte perioade (bine măcar că nu le-au contabilizat pe cele din perioada cruciadelor). ”47 dintre aceste decese sunt anterioare […] și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate. Astfel, 6 decese s-au produs în luna septembrie 2020, 26 în octombrie 2020, 9 în noiembrie 2020, 1 în ianuarie 2021, 3 în februarie 2021, 1 în martie 2021 și 1 în aprilie 2021, în județele Bihor, Cluj, Neamț și Vâlcea”. Se întreabă cineva ce verificări s-au efectuat? Vreo autopsie, vreo analiză criminalistică? Nț. Nu se întreabă nimeni, că nu e voie de la stăpânire – tre’ să ne bazăm exclusiv pe informațiile oficiale. Este, însă, evident pentru orice inteligență medie că DSP a luat din nou la mână hârțogăria și a reîncadrat cauza decesului, contrar constatării medicului care a constat, illo tempore, decesul. Și, cică, să ne bazăm pe ce spun medicii, că sunt specialiști … Păi noi încă avem încredere în medici, iar autoritățile – nț. Pe de altă parte, numărul infecțiilor detectate azi este fix 89. De mai mult de o săptămână, numărul zilnic de infecții detectate este de sub 250. Indicele de infectare la mia de locuitori, corespunzător ultimelor 14 zile, este azi de sub 0,2 în toate județele și regiunile țării. Așadar, stimați „luptători” contra pandemiei, de ce nu faceți un bine umanității declarând că ați invins la wresteling mexican, ridicând starea de alertă? Uite, promit aici că o să declar că voi ați dat de pământ cu virusul cel turbat! Nu de alta, dar regulile omese sunt în sensul că, la astfel de cifre, nu mai există răspândire comunitară a agentului patogen, deci nu mai există pandemie/epidemie … Până și minciunile lui Fauci, cel atât de înverșunat susținut de feisbuc & co, de bilgheiț și de J. R. Biden, a fost nevoit să recunoască trei mari minciuni – că virusul nu putea scăpa din laboratorul unde era fabricat, că nu asimptomaticii au transmis boala, ci simptomaticii (omul a zis că a fost și el obosit la un moment dar și de aia a pus un „a” lângă „simptomatic”, din greșeală; faptul că Arafat și comp au luat greșeala ca literă de biblie progresistă, băgând în spital orice „asimptomatic” prindea și țănând la porțile spitalului adevărații bolnavi, în suferință și umilință, e altă proveste, demnă de „Dineul cu proști”) și că măștile nu sunt deloc utile prevenției răspândirii virusului (deși Arafat și Streiunu-Cercel ne puneau să ținem măști ermetice pe figură chiar și la masa de Crăciun, iar Tătaru Nelu ne cerea să punem 2 măști, ca să fie bine…). De aceea, și minciunile și exagerările voastre vor fi devoalate, că omu’ a cam început să se trezească din transa indusă de voi prin frică și amenințare. Încetați, așadar, să ne mai insultați inteligența.”, este mesajul postat de Gheorghe Piperea, pe Facebook.

Buddha în contemplare

Noi suntem cei care greșim.

Pentru că avem așteptări prea mari de la unii care nu pot da mai mult decât sunt setați de mama natură. Bine că pot și atât.

Nu le putem cere mai mult decât sunt în stare. Deci trebuie să fim mai înțelegători și mai flexibili.

În fond, cine suntem noi să fixăm ștachete, limite, standarde ?

Cine este competent, capabil și cine nu ?

Pe lângă această dilemă mai apare și o chestiune legată de gust, extravaganță și originalitate.

În 2019, Maurizio Cattelan, un artist italian recunoscut pentru sculpturile sale satirice, a creat Comediantul, dintr-o banană proaspătă lipită pe un perete cu o bandă adezivă. 

Opera de artă s-a vândut la o licitație cu 150.000 USD, iar două ediții precedente ale acesteia cu suma de 120.000 USD fiecare.

Maurizio Cattelan

La un moment dat, a avut loc și un incident, un alt artist participant la expoziția unde a fost expus Comediantul, a mâncat banana, pe care a dezlipit-o de pe perete afirmând că oricine poate crea astfel de opere de artă. Întrebat ce gust avea fructul, acesta s-ar fi exprimat că tocmai a savurat o banană delicioasă de 120.000 USD. Au fost chemați imediat agenții de pază, s-au formulat acuzații de vandalism care ulterior au fost retrase întrucât sculptorul Maurizio Cattelan a declarat că nu-l deranjează că s-a mâncat banana, fiindcă ideea a rămas oricum la locul ei, fixată pentru posteritate. Și a înlocuit exponatul cu o altă banană cumpărată de la supermarket.

Cattelan : "Il dito"

Și fiindcă tot vorbim despre artă contemporană, despre sculptură, se pare că tot italienii sunt cei mai în vogă. Recent, un alt artist italian, Salvatore Garau, a ajuns în centrul atenției după ce a reușit, spune el, să creeze o sculptură imaterială, complet invizibilă. Intitulată I am (Eu sunt), opera a fost vândută cu 15.000 euro în cadrul unei licitații organizate de casa de licitații italiană Art-Rite.

Evident, toată lumea se întreabă cum arată sculptura, deoarece până acum nimeni nu a văzut-o. Mult mai puțin curios este fericitul cumpărător, care s-a ales cu singurul obiect material legat de această operă de artă, certificatul care atestă că deține prima sculptură invizibilă din lume.

Io sono (Eu sunt)

Salvatore Garau

"Succesul licitației demonstrează un fapt de necontestat : golul nu este altceva decât un spațiu plin de energie. Sculptura nu există fizic, dar este în mintea creatorului. Este o lucrare care îți cere să activezi puterea imaginației”, a spus Salvatore Garau despre sculptura sa.

În ciuda particularității sale, statuia vine la pachet cu un set de instrucțiuni și recomandări pentru cumpărătorul său. Acesta trebuie să se asigure că sculptura invizibilă are suficient spațiu în jurul ei. Prin urmare, într-o locuință privată, trebuie amplasată într-o cameră specială, fără obstacole, în interiorul unui pătrat cu latura de 1.5m. 

Cu toate acestea, sistemele de iluminat sau de climatizare nu sunt necesare fiindcă oricum nu se poate vedea nimic.

În luna februarie a acestui an, Garau a expus o altă sculptură imaterială, în Piazza della Scala din Milano.

Numită Buddha in contemplazione (Buddha în contemplare), lucrarea a fost admirată de fanii săi virtuali. Despre lucrările sale, Garau spune că ele „au o nouă valoare istorică și reprezintă o metaforă perfectă a zilelor noastre”.

Buddha în contemplare atentă din pătrățica lui...

Deci, să nu ne grăbim cu critica.

În fond, capacitatea de a conduce a actualului inspector general, managementul aplicat instituției, despre care susținem de atâta vreme că ar fi invizibil, ar putea fi o formă de artă pe care mintea noastră îngustă încă nu o poate percepe, iar Medrega un artist sofisticat și desăvârșit. Pentru a înțelege această formă originală de artă, trebuie activată puterea imaginației. Și nu uitați : lăsați-i spațiu să se desfășoare (minim 2m X 2m), să poată managerul să construiască faze și să le finalizeze. Fără obstacole în jur, conform instrucțiunilor.

Doar volei, metalurgie și artă contemporană.

Faptul că încă nu înțelegem nu înseamnă că nu suntem conduși eficient, ci într-o formă abstractă, imaterială, invizibilă, inodoră și am îndrăzni să spunem și insipidă, adică exact ca o metaforă perfectă a zilelor noastre, așa cum le place unor artiști contemporani să spună.

El Bandido que vive aqui

Prezența cel puțin ciudată, neașteptată, în fața sediului Inspectoratului General pentru Imigrări a unui echipaj de la Jandarmerie, joi 3 iunie 2021, la prânz. Iată ce s-a întâmplat !

 

Era programată o acțiune de protest în fața IGI.

Jandarmii veniseră pregătiți să acționeze pentru păstrarea ordinii și liniștii publice având ca sarcină monitorizarea evenimentului.

Domnul Ene Viorel este președintele și fondatorul APADAR.

S-a întâmplat ca tot joi Medrega să țină audiențe și, pentru a dezamorsa deja anunțatul protest, a depus toate eforturile, a strâns din dinți, a tremurat din bărbie și l-a înduplecat în cele din urmă pe domnul Viorel Ene să renunțe la acțiune.

De reținut că fondatorul APADAR este un critic vehement la adresa lui Medrega și Stoica Cristian, pentru acesta din urmă solicitând demiterea de mai multe ori în ultimii 2 ani.

În audiența de joi a prezentat următorul înscris :

Pescuiește bine Serviciul Control ! Să vedem cu câți pești mai rămâne după pronunțarea instanțelor de judecată...

http://igi.mai.gov.ro/ro/comunicat/%E2%80%9Ccupa-igi-la-pescuit%E2%80%9D-edi%C8%9Bia-v

Știe Oarză unde să arunce undița...

Cică ar fi din zona Orșova-Mehedinți, pescar de pe malul Dunării.

Și-a instruit bine echipa de pescuit.

"Nu veniți fără trofeu ! Ne-am înțeles ?"

"Da șefu' ! E deja aranjată treaba... am efectuat verificări în zonă și am depistat câteva nereguli în managementul aplicat amenajării piscicole. Am închis ochii ca să nu primească vreo amendă și o să vedeți rezultatul... cică să folosim plute galbene cu moț... ar avea doi băieți care vin pe sub apă și ne agață tot ce vrem în cârlig, iar celorlalți le înoadă firele."

"Așa vă vreau... Adormiți vigilența în jurul vostru. Cântați-le la liră, dacă trebuie... Turnați-le extract de valeriană și passiflora în pahare. Dați-le să citească câteva Note-Raport cu verificările pe care le-ați făcut. Ar trebui să fie suficient. A pregătit Cătuți niște materiale, mamă-mamă, s-a întrecut pe el însuși..."

Medrega "forjează" un sprijin pe termen scurt Serviciului pentru Imigrări Timiș

S-au făcut formele de delegare pentru 7 lucrători și un coordonator. Cinci dintre ei sunt deja pe poziții și unii deja au început să-și ajute colegii care nu mai făceau față de mult timp volumului de muncă. Dar nu vor rămâne mai mult de 2 săptămâni. Alți doi vor urma în curând. Mai departe nu știm ce urmează.

Deci, se poate. Instituția s-a pus în mișcare și va prinde viteză dacă e condusă eficient.

Să ne rugăm să nu găsească Medrega o altă frână cu care să oprească căruța-n deal, că iar ne opintim degeaba, ba s-ar putea s-o luăm din nou la vale.

Later edit :

Surse din Serviciul pentru Imigrări Timiș susțin că asemenea paleative s-au mai aplicat și în trecut, dar nu au fost găsite soluții de durată ci doar au apărut, din când în când, aceste improvizații de moment. Ca un fel de pansamente, benefice ce-i drept pentru moralul oamenilor, dar nu au cum să vindece deficitul cronic de personal.

Nu e panică, man ! Medrega oprește și un reactor nuclear în 3 secunde. Are o frână de mână universală în buzunar...

A fost panică marți seară în Argeş, unde un tren Regio cu 100 de călători, care plecase din Bucureşti către Craiova, a rămas fără frâne la scurt timp după ce a trecut de localitatea Titu, relatează 

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-tren-bucuresti-craiova-a-ramas-fara-frane-controlorul-panicat-nu-gasea-frana-de-mana-zne-intreba-pe-noi-unde-e.html

Trenul s-a oprit în cele din urmă la circa 300 de metri de gara Goleşti.

Peste 40 de pasageri au suferit atacuri de panică. Toţi călătorii au fost transferaţi în alt tren, cu care au plecat spre destinaţie. Acum se desfăşoară o anchetă, pentru a se stabili ce s-a întâmplat.

Panica s-a instalat în trenul Desiro în momentul în care mecanicul a alertat călătorii ca trenul nu mai poate frâna şi nu vor mai opri în staţia următoare. Ar fi cerut ajutorul controlorului de bilete, spun pasagerii, care au trecut prin momente de groază. Dar controlorul panicat nu a putut să îl ajute cu absolut nimic.

Pasageră: “Efectiv nu ştia unde e frâna de mână. Ne întreba pe noi unde e frâna de mână. Ca şi cum... nu mi se pare normal. Am plasa jumulită, am trecut prin momente de groază.”

Cum nimeni nu l-a putut ajuta, iar trenul trecea prin gara Goleşti şi se îndrepta, în viteză, spre Piteşti, mecanicul a recurs la ultima soluţie.

Pasageră: “A sărit printre noi, ne-a spus să ne dăm la o parte şi să-i acordăm culoarul liber, ca să poată să ne salveze. A trecut dintr-o locomotivă în alta, ca să poată să ne salveze.”

Garnitura feroviară s-a oprit la aproximativ 300 de metri după gara Goleşti. Mai multe voci spun că trenul ar fi plecat cu probleme încă de la Bucureşti

Controlor: “A plecat cu ea defectă, nu trebuia să plece, părerea mea!”

- “Din Bucureşti s-a sesizat la mecanic că legătura între conductori nu a fost corectă. S-a auzit în tren discuţia.”

La faţa locului au sosit trei ambulanţe, ca să acorde îngrijiri unui număr de peste 40 de pasageri, care au suferit atacuri de panică. Inclusiv mecanicul a avut nevoie de ajutor.

https://youtu.be/kcvrzbjuMCA

Mădălina Epure purt.cuv.IPJ Argeş: “La faţa locului s-au deplasat echipa operativă a serviciului de poliţie transporturi, dar şi o comisie de specialitate din cadrul Agenţiei de investigare Feroviară Română, pentru efectuarea cercetărilor. În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă din culpă.”

"Gata, urcați în vagoane ! Și așa suntem cu mult în întârziere !" se auzi glasul autoritar al mecanicului de tren, un model Desiro puțin mai vechi (n.a. Spaniolă : desir = dorință, Portugheză : desir = a renunța). Ca o paranteză, și relația noastră cu IGI începe tot în spaniolă și se termină (rău) în portugheză. Ne-o fi păcălit cineva?

"Ați auzit ce a spus Luminatul ! Grăbiți-vă, pornim garnitura !" completă exigentul controlor de bilete Oarză (care controlează ocazional și bonuri de benzină).

După ce tocmai trecuseră de Titu, Medrega deschide dintr-o dată, transfigurat, ușa de la cabină și întreabă agitat unde și-a lăsat haina de la costum.

"Bă, dați-mi repede sacoul, am vrut să opresc o țâră la magazin să-mi iau un pachet de biscuiți, dar nu mai am frâne la sărăcia asta... Aveam o frână de mână universală în buzunar... o țineam pentru orice eventualitate..."

"Care costum, Luminatule ? Că ai mai multe..."

"De la pantalonii ăștia, Liviule... ce naiba... Hai că vine Piteștiul... să oprim și noi în Gară... azi."

"Imposibil, Luminatule... sacoul a rămas la București, în birou. Îi dau telefon lui Ciorchine să-l aducă repede pe autostradă ..."

"Bă, spune-i să se grăbească. Nu că aș întra in panică, dar merge prea bine trenul ăsta. Și nu e un semn bun... Aveți vreo napolitană sau eugenie ? Că am rămas și fără biscuiți..."