Este de câteva zile într-o mare transă. Se concentrează intens la ceva anume. Probabil la efectuarea demersurilor în vederea obținerii unui sediu central (din pământ, din iarbă verde) pentru inspectoratul "meu" general.
Dacă reușește, aceasta va fi moștenirea pe care o va lăsa instituției înainte să purceadă la pensie.
Sunt complicate demersurile acestea. N-a reușit nimeni din 2004 încoace să obțină mai mult decât căminul ăsta de nefamiliști în care sălășluim cu chiu cu vai. Asta a fost și va fi vizuina noastră până când o vom schimba pe o scorbură sau ceva similar. Am ajuns mai rău ca popoarele migratoare.
De altfel, imigrările sunt domeniul nostru de activitate. Cum am putea să înțelegem mai bine menirea noastră decât experimentând pe propria piele ?
"Unde sunteți polițiști ?"
"La imigrări"
"Păi atunci ia migrați voi din sediul ăsta că e al nostru !"
Așa s-a întâmplat întotdeauna. Nu am avut o casă a noastră, am fost mereu izgoniți, tolerați sau abandonați.
Oferim adăpost pentru străini, dar noi înșine suntem priviți ca niște apatrizi în ministerul ăsta.
Avem însă un mare avantaj. Îl deținem pe Medrega, marele maestru al combinațiilor. Dacă nici el nu reușește, atunci cine ar putea ?
Fie-ți milă și de noi puțin, măi nea jupânașule !
Suntem pe moșia ta, te porți cu noi de parcă ne-ai fi câștigat la păcănele... Fă-ne un pustiu de bine și rezolvă-ne cu un sediu adecvat nevoilor unui inspectorat !
Concentrează-te ! Știm că poți !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu