Să vedem și ce lapte scoate, poate facem și un caș bun...
Vin vremuri grele pentru unii, se va termina cu siguranță și mohairul de la "mercerie". Și cerneala de la "tipografie". N-o să mai meargă cum mergea. "Talibanii" se retrag în munți. Doar ai noștri. În timp ce adevărații talibani se dau în mașinuțe, carusel, se distrează și se plimbă cu hidrobicicletele (Info aici) Kătuți și-a luat condeiul și s-a dus să profeseze în altă parte. Mokanu se afișează prudent doar în fața Comisiei de Expertiză Medico-Militară. Trage tare spre pensie. Alții au făcut pasul mai din timp. Oamenii de casă ai Metalurgului încearcă să se adapteze la noul relief.
Chiar și Oarză a încercat o șmecherie la Jandarmerie, dar lâna sa are unele pete care nu ies la spălat, așa că până n-o să găsească un dero mai eficient n-o să-i reușească mutarea.
Deja la Resurse s-a cam terminat cu haiducia. Începe pribegia.
"Cameleonii" adoră să-și schimbe culorile. Funcțiile lor călduțe au rămas aici. Doar nu era să plece și să le lase vacante. Ca să le ocupe alții ? Nu. La vremuri noi, tot ei.
Se lasă frigul, o să sufle vântul, nu ne-ar strica niște pulovere mai groase. Trecem printr-o perioadă a războiului... mai rece !
Decât să "tricoteze" Note raport fără număr cu "concluzii" rezultate din verificări, mai bine tundem oaia și o punem să ne facă niște fulare din lâna ei. Pe care să scrie : "Luați aminte, Oarză e cuminte !"
Nu știm cât ne-or ține de cald.
Printre petele acelea ne va trage curentul.
Dar, spuneți sincer, ce alternative aveți ?
Ați mânca un caș făcut din ... Oarză ? Mai bine porți un fular deocheat, e mai sănătos.
La câte mizerii circulau prin zona lui... Medrega îl trimitea la păscut numai prin gunoaie și dejecții.
Iar în loc să-i cânte din fluier o doină, cică îl înjura într-una.
O avea, săracul personaj, și ceva traume din asta...
Oița noastră ar fi dorit din tot sufletul să se dea pe brazdă, dar o ținea captivă căpcăunul Medrega. Ce bandit !
În mod deliberat n-o tundea la timp, îi intra părul în ochi și nu mai nimerea săraca iarba sănătoasă și grasă.
Venea acasă plină de spume și de ciulini.
Bre, iar m-ai dus la păscut în groapa de gunoi ?
Păștea numai gunoaiele din jurul lui Medrega.
Iar dacă dorea și Oarză să îmbuce ceva mai gustos, hop (!) primea un Oscar peste bot. "N-ai voie ! Mănânci numai ce-ți dau eu !"
Ar fi dat orice, numai să nu înghită atâtea Oscaruri.
Și, bineînțeles, atâtea mizerii. S-a stricat și la stomac...
Nici nu vrem să ne gândim ce lapte acru scotea...
Mai bine, cu voia dvs, să zicem că era berbec !
Iar în felul ăsta, garantat am scăpat de caș înainte să ne îmbolnăvim. Rămânem doar cu lâna cea pătată...
Deși, la cum ștergea jupânul cu Oarză pe jos, tot o oaie prăpădită era. Așa lăsa să se înțeleagă, cu ochii umeziți de lacrimi, oița "blândă" a tătucului plecat. Auzi, să înjure o creatură atât de angelică care rotește faimos ochii peste cap. Câtă lipsă de respect !
Însă la noi nu ține. Suntem de părere că i-a mers chiar foarte bine.
Probabil că va ține aiureala asta cu "martirul" Oarză până când își va băga din nou dracul coada în IGI.
Iar atunci, ghici în ce se va transforma din nou oaia noastră cea blândă ?
Oarză... reabilitat !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu